Social
Budo Gym Napoca deschide porțile comunității. Sensei Viorel Tătar: „Vrem să aducem oamenii mai aproape de artele marțiale și cultura japoneză!”
Un dojo din Cluj-Napoca s-a transformat, pentru câteva ore, într-un spațiu în care telefoanele au fost lăsate deoparte, iar copiii și părinții au descoperit o combinație neașteptată: sushi și arte marțiale.
Participanți la evenimentul organizat de Budo Gym Napoca au învățat să prepare sushi și au luat parte la activități inspirate din cultura japoneză. | Foto: Valentina Prelipcean / monitorulcj.ro
Evenimentul, devenit deja o tradiție pentru clubul Budo Gym Napoca, a fost gândit ca o „zi a porților deschise” pentru dojo, un prilej prin care participanții să intre în contact direct cu filosofia artelor marțiale, dar și cu partea culturală din spatele acestora.
„Evenimentul pe care noi îl creăm deja tradițional, Sushi Weekend, este practic o deschidere a dojo-ului pentru comunitate. Vrem să aducem oamenii mai aproape de arte marțiale și de cultura japoneză, să transmitem mai departe aceste valori”, a explicat sensei Viorel Tătar.
Kyokushin este unul dintre cele mai dure și respectate stiluri de karate din lume, fondat de maestrul japonez Masutatsu Oyama. Practicat în peste 100 de țări, acest stil se remarcă prin antrenamente intense și lupte de tip full-contact, în care contactul este real, nu simulat. Dincolo de componenta fizică, Kyokushin pune accent pe dezvoltarea caracterului, autodisciplină și capacitatea de a depăși propriile limite.
Valori inspirate din codul Bushido
La baza Kyokushin stau valori tradiționale japoneze, inspirate din codul Bushido, care guverna viața samurailor. Respectul, onoarea, disciplina și autocontrolul sunt principii fundamentale care sunt transmise practicanților încă de la primele antrenamente. Astfel, artele marțiale nu sunt privite doar ca o formă de sport, ci ca un mod de viață și o metodă de educație.
Denumirea „Kyokushin” are o semnificație profundă în limba japoneză: „kyoku” înseamnă suprem, „shin” înseamnă adevăr, iar „kai” face referire la comunitate. Traducerea completă este adesea interpretată ca „calea adevărului suprem”, un concept care reflectă filosofia acestui stil de arte marțiale, centrat pe evoluția personală și echilibrul interior.
Dojo, mai mult decât o sală de antrenament
În cultura japoneză, conceptul de „dojo” depășește ideea unei simple săli de antrenament. Acesta este considerat un spațiu dedicat formării caracterului, unde fiecare exercițiu contribuie la dezvoltarea mentală și emoțională a practicantului. Relația dintre elev și instructor este bazată pe respect reciproc, iar disciplina este esențială în tot procesul de învățare.
Legătura dintre arte marțiale și gastronomie
Legătura dintre artele marțiale și alte elemente ale culturii japoneze, precum gastronomia, nu este întâmplătoare. Prepararea sushi-ului, de exemplu, presupune precizie, răbdare și atenție la detalii, valori similare cu cele cultivate în dojo. Ambele domenii promovează echilibrul, concentrarea și respectul pentru proces, nu doar pentru rezultat.
Evenimentele culturale, lecții dincolo de experiență
Astfel, evenimentele care combină artele marțiale cu elemente culturale, precum gastronomia japoneză, oferă participanților o perspectivă mai amplă asupra valorilor nipone. Ele devin nu doar experiențe recreative, ci și lecții despre disciplină, comunitate și dezvoltare personală.
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca găzduieşte cel mai mare eveniment de Kyokushin-kan din România. Peste 600 de sportivi din Europa, Asia şi America de Nord.
Sushi făcut de copii, nu comandat pe telefon
Unul dintre punctele centrale ale evenimentului a fost masterclass-ul de sushi susținut de chef Alex Răcătău, practicant de Kyokushin și câștigător al locului 3 la World Sushi Cup din Tokyo. De data aceasta, însă, nu a fost vorba doar despre degustare, ci despre implicare directă. Copiii au învățat să prepare sushi chiar ei, lucrând în echipă, ghidați de chef. Totul s-a întâmplat fără telefoane, fără distrageri, într-un exercițiu de răbdare și concentrare.
„Facem sushi împreună, copiii lucrează efectiv, învață și, în același timp, petrec timp de calitate împreună. Fără telefoane. Acesta este unul dintre scopurile principale”, spune sensei Tătar.
Mai mult decât sport, o lecție despre viață
Dincolo de activitatea culinară, evenimentul a fost despre educație, nu în sens clasic, ci despre formarea caracterului. Sensei Viorel Tătar, care practică arte marțiale de peste 40 de ani, spune că miza reală nu este performanța sportivă, ci valorile pe care copiii le învață în dojo.
„Artele marțiale nu înseamnă doar luptă. Înseamnă respect, disciplină, punctualitate, bun-simț. Înseamnă educație emoțională și formarea unui caracter puternic. Sunt lucruri de care copiii au nevoie”, a subliniat acesta.
Într-o lume dominată de social media, senseiul atrage atenția asupra pericolului de a înlocui experiențele reale cu cele digitale. „Nu de pe telefon sau TikTok învățăm valori. Le învățăm aici, făcând lucruri, lucrând împreună, interacționând unii cu alții. Tehnologia e bună, dar trebuie să știm cum și cât o folosim”, a adăugat el.
O noapte în dojo, experiența continuă
Evenimentul nu s-a oprit la câteva ore de activitate. După atelierul de sushi, participanții au rămas în dojo pentru un „sleepover”, o noapte petrecută împreună, cu filme, analiză de meciuri și discuții. „Ne uităm la luptele lor din competiții, analizăm, vedem ce putem îmbunătăți. Toate aceste lucruri le dezvoltă încrederea și capacitatea de a-și gestiona emoțiile, inclusivv la școală, la examene sau teste”, explică sensei Tătar.
De la Bruce Lee la generația TikTok
Povestea lui Viorel Tătar în arte marțiale începe în anii ’80, într-o perioadă în care acest sport era greu accesibil în România. „În 1985 l-am cunoscut pe senseiul meu și de acolo a început totul. Era o perioadă în care nu aveai acces la multe lucruri, dar vedeam filme cu Bruce Lee sau Chuck Norris și ne doream să facem și noi asta. Am fost norocos că am găsit un mentor și am putut continua”, a povestit el.
Astăzi, după zeci de ani de practică și peste două decenii de predare, încearcă să transmită mai departe aceleași principii.
Cine este sensei Viorel Tătar?
Sensei Viorel Tătar este una dintre figurile importante ale karate-ului Kyokushin din România, fiind președintele clubului Budo Gym Napoca și unul dintre promotorii acestui stil de arte marțiale la nivel local și național. Deține gradul de centură neagră 4 Dan și ocupă funcția de „Branch Chief” Kyokushin-kan România, ceea ce îl plasează printre liderii organizaționali ai disciplinei în țară.
De-a lungul timpului, a coordonat numeroase evenimente și stagii de pregătire, inclusiv competiții și seminarii internaționale organizate la Cluj-Napoca, contribuind activ la dezvoltarea comunității de practicanți. Activitatea sa nu se limitează doar la antrenament, ci include și promovarea valorilor educaționale ale artelor marțiale, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Activitate și rol în dezvoltarea Kyokushin
Pe lângă rolul de antrenor, Viorel Tătar este implicat direct în organizarea și susținerea unor evenimente de amploare dedicate Kyokushin, precum seminarii internaționale și competiții care aduc la Cluj sportivi din mai multe țări.
Prin activitatea sa, senseiul promovează ideea că artele marțiale sunt mai mult decât un sport.
CITEȘTE ȘI:
Budo Gym Napoca va fi gazda celui mai mare stagiu de karate kyokushin de la Cluj-Napoca
Comunitate, nu doar antrenament
„Sushi Weekend” nu este doar un eveniment sportiv sau culinar. Este o formă de comunitate, în care copiii, părinții și antrenorii învață unii de la alții. „Vrem să educăm oameni, nu doar sportivi. Să învățăm copiii să gândească, să facă diferența între bine și rău și să contribuie la o societate mai bună”, spune sensei Tătar. Într-un oraș agitat, în care timpul pare mereu insuficient, câteva ore fără telefon, petrecute în dojo, au fost suficiente pentru a arăta că uneori cele mai simple experiențe sunt și cele mai valoroase.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
