Actualitate
România trece la ora de vară. Cum ne afectează ceasul „dat înapoi” cu o oră?
În fiecare an, odată cu venirea primăverii, apare o schimbare importantă: trecerea la ora de vară.
România trece la ora de vară | Foto: Sergiu Tămaș, monitorulcj.ro
România trece în noaptea de 28 spre 29 martie 2026 la ora de vară.
Ora oficială de vară presupune mutarea ceasului cu o oră inainte, ora 3.00 devine ora 4.00. Așadar, pierdem o oră de somn, dar ne putem bucura de mai multă lumină în decursul zilei, însă toate acestea vin cu un cost.
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.
CITEȘTE ȘI:
Ora „se dă înainte”. Cum ne afectează această schimbare.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Cum ne afectează trecerea la ora de vară?
Trecerea la ora de vară poate crește pentru o perioadă riscul de accident vascular, cardiac și irascibilitatea, scade concentrarea, spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, iar ortosomnia, obsesia „somnului perfect”, prin folosirea unor gadgeturi de monitorizare, inhibă melatonina responsabilă de reglarea ceasului biologic.
Potrivit specialiștilor, schimbarea orei poate avea consecințe asupra unor persoane.
„Trecerea la ora de vară, sau cel puțin impunerea acestei ore de vară și a schimbării ei de două ori pe an, o dată în martie, o dată în octombrie, a apărut din necesitatea de a crește productivitatea, dar și din necesitatea de a face economie la mijloacele de iluminat. Pentru organism, consecințele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toți funcționăm la fel. Genetic, unii suntem învățați să ne trezim devreme și atunci impactul la trecerea la ora de vară și dormitul cu 60 de minute mai puțin va fi, să spunem, un pic mai mic față de cei care se culcă mai târziu. Impactul este la fel de mare ca și la cei care se culcă târziu și asupra copiilor și adolescenților care sunt la școală și liceu, pentru că, genetic, copiii și adolescenții dorm până mai târziu. Dacă urmăriți presa, o să vedeți că în Franța există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9.00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmuri copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat, dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, potrivit Agerpres.ro.
Pentru a face mai ușoară trecerea de la ora de iarnă la cea de vară, medicii recomandă, în cazul persoanelor care resimt efecte, un antrenament prealabil de adaptare. Până în momentul în care ceasurile se vor da cu o oră înainte, se recomandă ca în fiecare zi somnul să fie redus cu 5-10 minute, astfel încât trecerea bruscă să nu afecteze organismul.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
