TIFF

„Trei kilometri până la capătul lumii” la TIFF.23: Reflecție asupra intoleranței și justiției în comunitățile izolate din România.

Joi seară, cinefilii au putut viziona la TIFF.23 în Piața Unirii filmul „Trei kilometri până la capătul lumii”.

Foto: Aurel-Constantin Bîrliba - monitorulcj.ro Foto: Aurel-Constantin Bîrliba - monitorulcj.ro

 

 


Filmul „Trei kilometri până la capătul lumii” spune povestea unui tânăr din comunitatea LGBT care își petrece vacanța de vară acasă, la țară, într-un sat mic și izolat din Delta Dunării. 

 


Conflictul filmului este bazat pe modul în care comunitatea din sat reacționează după ce Adi, personajul principal, este bătut de doi băieți doar pentru că a avut un moment de tandrețe cu un alt băiat venit în zonă ca turist. 

Reacțiile exagerate față de întâmplarea lui Adi sunt dublate și de modul în care sunt prezentate corupția și nepotismul, în ceea ce privește sistemul de forță și de ordine și de implicarea feței bisericești din sat într-un mod neortodox. În film, Pandele, polițistul localității, investighează cazul lui Adi, dar odată ce află motivul din spatele violențelor adresate băiatului, încearcă să mușamalizeze totul ca pe o simplă neînțelegere la discotecă, astfel dorind să mulțumească pe toată lumea, lăsând dreptatea față de Adi deoparte.


Spectatori la filmul „Trei kilometri până la capătul lumii”| Foto: Aurel-Constantin Bîrliba - monitorulcj.ro

Tatăl agresorilor este un om influent și bogat în sat, iar interesul său este să-și păzească fiii de închisoare; tatăl lui Adi și soția sa nu vor să se afle că băiatul lor face parte din comunitatea LGBT și iau măsuri drastice pentru a-l „vindeca” de asta, iar polițistul Pandele vrea doar să iasă „curat” la pensie, fără niciun scandal în sectorul de care  se ocupă acesta.

Care au fost reacția publicului?

Reacția publicului din timpul filmului au fost variate, s-a râs la anumite replici și fapte, chiar dacă erau desprinse dintr-un thriller, motivul aparent fiind incompetența și incapacitatea personajelor din film de a înțelege cu adevărat prin ce trece protagonistul.


La finalul filmului a avut loc o serie de întrebări și răspunsuri între publicul de la TIFF și producătorii acestuia. Afirmația și întrebarea care au deschis segmentul au fost înaintate de un voluntar din cadrul TIFF.

„Sunt dintr-un sat mic (...) Vreau să spun că  deși s-a râs de unele replici acesta este adevărul. Oamenii din localitățile mici, din orașele mici, sunt influențați de oameni cu bani, de oameni din administrația locală să-și țină gura sau să vorbească despre una sau alta (…) Important este să ieșim din bula noastră și să încercăm să vorbim și cu celelalte bule. 


Acestea fiind spuse, cum am putea deschide o conversație cu aceste bule mai mici în așa fel încât să ne tolereze pe fiecare, indiferent de identitatea noastră sexuală sau dacă aparținem de o altă minoritate, pentru a nu fi nevoiți să plecăm din țară?”, a declarat unul dintre voluntari.

Publicul și realizatorii filmului au reacționat pozitiv la aceste cuvinte, iar Emanuel Pârvu a răspuns ferm și clar: „Cred că la asta ne-am gândit, la un dialog care trebuie inițiat din punctul nostru de vedere. Cred că oricine de aici a fost la un moment dat în minoritate. La o masă într-o discuție eu cred că biserica asta e înaltă și restul de 10 oameni cred că nu e așa de înaltă. Asta mă pune într-o condiție minoritară. Mi-ar plăcea să nu primesc un pumn în gură pentru părerea pe care o am sau pentru opțiunea pe care o am”

O altă întrebare din partea publicului a fost „De ce scena violenței și scena romantică nu au apărut în film?”

Emanuel a declarat că „ violența și lucrul acela, dacă ar fi fost arătate, fiecare spectator ar fi văzut o singură versiune, a noastră. În momentul în care noi nu le-am arătat, am preferat să lăsăm libertatea spectatorilor, astfel încât sunt ferm convins că aici au fost 3000 de bătăi și 3000 de întâmplări. Altfel ar fi fost o secvență a mea pe care spectatorii o vor vedea așa cum am văzut-o eu. (...) Cred că libertatea și imaginația dumneavoastră sunt mult mai importante decât ale mele.”

La întrebarea „Ce fel de controverse va stârni subiectul ales în film?”, Emanuel Pârvu a răspuns că „va stârni o controversă ilogică. Dacă pe ecran ați fi văzut un film cu oameni înalți sau cu oameni blonzi, discuția asta nu ar mai fi avut loc. Până în momentul în care nu o să mai avem dezbateri despre un subiect de gen, nu cred că e în regulă (...) În momentul în care o să ne raportăm la lucrul ăsta ca la o normalitate, atunci cred că suntem pe drumul bun”

Tot în timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Emanuel Pârvu a declarat că filmul s-a inspirat din cazul violului din Vaslui din 2014, în care o întreagă comunitate s-a întors împotriva victimei.

„Mi-a plăcut foarte mult”

După sesiunea de întrebări și răspunsuri, monitorulcj.ro a stat de vorbă cu o parte dintre spectatori, care au împărtășit opinia despre film:

„Mi-a plăcut foarte mult. Nu pot spune că m-am regăsit în film, dar pot clar empatiza cu situația și întâmplările ce s-au expus acolo. Cel mai mult mi-a plăcut că m-a enervat. M-a enervat că asta este realitatea și a fost foarte bine transpusă. 

Vin dintr-o familie foarte religioasă și pot înțelege ce s-ar întâmpla dacă eu sau unul din frații mei ne-am fi aflat într-o astfel de situație. Asta mi-a plăcut cel mai mult, emoția pe care mi-a transmis-o filmul și nervii pe care mi i-a făcut, dar într-un mod constructiv!”

„Mi s-a părut un film foarte bun. Am fost dezamăgit puțin de final, m-am așteptat să aibă o întorsătură mai de impact. Îmi plac filmele care tratează subiectele astea sensibile, chiar au reușit să te facă să te pui în pielea personajelor și să te facă să simți disperarea prin care a trecut personajul principal” 

„Mi-a plăcut foarte mult filmul, o ecranizare foarte bună. Mi s-a părut că s-au abordat niște subiecte care nu sunt prea discutate în societatea de astăzi din România și mi-a plăcut cum au îmbinat religia și dogmele de familie de sat din Tulcea și ideile de oraș, mai vestice. Cel mai mult m-a impresionat cum a funcționat legea în stat la început, cu poliție cu tot și după cum au intervenit pilele peste puterea autorităților”

Articol scris de Aurel-Constantin Bîrliba

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Experiența din culisele TIFF: „Poate fi stresant, n-am să mint, dar îmi place foarte mult!”

Peste 3.500 de spectatori, la Gala de Deschidere a TIFF.23. Primul weekend de festival a fost sold out.

abonare newsletter