Adio terminal intermodal aerian-rutier-feroviar, adio pistă de 3500 de metri. Aeroportul Internaţional Cluj primeşte bani de la UE pentru investiţii mici, punctuale. Printre investiţii se numără şi construirea unui nou terminal cargo în condiţiile în care aeroportul a fost dat la o parte de la implementarea transportului intermodal. După ce CFR, o companie falimentară, spunea că pentru ea nu este rentabilă participarea la terminalul intermodal, acum Ministerul Transporturilor finanţează un terminal bimodal rutier-feroviar. În condiţiile în care nu avem autostrăzi, la ce să mai legi CFR de drumuri? De ce să faci un terminal cargo la aeroport dacă nu legi aeroportul de celelalte reţele de transport?
Comisia Europeană a avizat Masterul Planul General de Transport al României, document prin intermediul căruia Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj i s-au aprobat lucrări de investiţii în infrastructura aeroportuară – reabilitare suprafeţe de mişcare, terminal pasageri şi terminal cargo nou, în valoare totală de 131 de milioane euro, fără TVA, strategia de implementat urmând a se realiza până în anul 2020.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 9 la sută din voturi, 59,8 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 40,2 % s-au pronunţat în favoarea acestora. Prezenţa la urne a fost de 55,3 %.. Monitorul de Cluj vă prezintă în continuare cronologia evenimentelor care au adus Grecia pe marginea prăpastiei.
Grecia a ameninţat că va da în judecată Uniunea Europeană pentru a bloca excluderea ţării din zona euro şi a evita sufocarea sistemului bancar, relatează Daily Telegraph în ediţia electronică. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a făcut o ofertă de acord de ultim moment autorităţilor de la Atena, în care premierul elen Alexis Tsipras ar trebui să accepte în scris condiţiile propuse duminică de creditori şi să susţină votul în favoarea programului de reforme la referendum.
Continuă navigatul tulbure al României prin Uniunea Europeană. Am dat cap-compas Londra (putea fi altul), nu doar pentru că, în spiritul excepționalismului britanic, Anglia este o țară atipică, ci și pentru că se comportă, într-o anumită măsură, ca o țară post-UE.
Claudiu Salanţă – responsabilul tehnic al proiectului SMID şi arhitect-şef al judeţului – a “pontat” 273 de ore, dar nu a participat la nicio şedinţă! Cum este posibil?
Până mai dăunăzi, pentru mine, Riga era mai degrabă un reper liric, amintindu-mi, prin sonoritate, de mereu actualul poem barbian „Riga Crypto și Lapona Enigel” (pe care l-am și recitit), decât un reper politic, să zicem. Știam însă și eu, cum știe toată lumea, că Riga este capitala Letoniei, cel mai mare oraș din țările baltice, important centru cultural, educațional, financiar și politic.
Parlamentul olandez nu susţine, momentan, aderarea României la Schengen, deoarece consideră că Bucureştiul nu a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni membru al UE, a declarat ambasadorul Matthijs van Bonzel, adăugând că există o legătură între Schengen şi respectarea standardelor europene.