În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Cluj-Napoca pentru perioada 2016-2030 se precizează că “Autostrada A3 deserveşte într-un mod nefuncţional oraşul Cluj-Napoca”. Acest a plan a stat la baza încheierii protocolului de colaborare între Compania de Drumuri şi primăriile Cluj-Napoca, Floreşti, Gilău, Apahida pentru construirea centurii metropolitane.
La începutul lui 2017, sute de proprietari din centrul Clujului au plătit impozitul majorat cu 500% pentru clădirile degradate. Primăria va continua această politică şi anul viitor.
Emil Boc a anunţat marţi că Primăria Cluj-Napoca va plăti 4-5 milioane de euro pentru realizarea studiului de fezabilitate la viitoare centură metropolitană. Potrivit lui Boc, având acest studiu nimic nu va mai împiedica Ministerul Transporturilor să realizeze, până în 2023, această centură.
Primarul Emil Boc cere Guvernului adoptarea unei soluţii legislative de înlocuire a eliminării taxei de mediu care a transformat România într-un cimitir al maşinilor second hand, cu consecinţe pe termen lung asupra a ceea ce înseamnă poluare, mobilitate, transport şi deplasare urbană.
Bugetarea participativă a dorit să fie o modalitate de comunicare între administrația locală și cetățenii municipiului Cluj-Napoca. Astfel s-a pus la dispoziție o anumită sumă de bani, iar clujenii trebuiau să propună soluții pentru a îmbunătăți orașul. Au fost propuse sute de proiecte, însă prea puțini clujeni s-au arătat interesate de ele.
Primarul Clujului Emil Boc a declarat că parcările de pe Nicolae Titulescu şi Calea Floreşti “trebuie să dispară” pentru a face loc benzilor dedicate. În opinia primarului, banda dedicată autobuzelor din Mărăşti şi până în centru “şi-a dovedit utilitatea”. Un alt punct pe agenda primarului este construirea unui parking pe Donath.
