Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon și metan, generate de activitățile noastre. Noile generații au devenit conștiente de necesitatea reducerii acestei amprente la nivel individual, pentru a opri consecințele negative ale schimbărilor climatice.

Renunțarea la mașina personală este un trend tot mai popular în vestul Europei, care începe să fie tot mai îmbrățișat în rândul noilor generații din marile orașe românești. Acest fenomen este cu atât mai popular la Cluj, unde tinerii sunt ancorați puternic în spațiul cultural occidental și cer ca autoritățile să le ofere condiții similare cu cele de care au parte restul europenilor.

Un număr tot mai mare de români doresc să poată lucra, cel puțin parțial, de acasă. La Cluj, un centrul important al IT-ului, procentul este mai mare decât în restul țării. Pandemia nu a făcut decât să accelereze acest trend, determinând multe companii să accepte munca remote pentru angajați.

Regenerarea fostei zone industriale a Clujului este unul dintre cele mai îndrăznețe obiective urbanistice pentru comunitatea din Cluj-Napoca și totodată o oportunitate pentru aducerea funcțiunilor educaționale, medicale și culturale în zonă cât și pentru a crea numeroase locuri de muncă.

Transportul intermodal presupune călătoria cu două sau mai mult mijloace de transport diferite, iar transferul între ele se face foarte simplu și ușor, cu o deplasare minimă ca distanță. Locul unde opresc aceste mijloace de transport în comun este stația intermodală, un spațiu relativ mic, în care se efectuează transbordarea pasagerilor, cu un efort redus.

Au existat o mulțime de schimbări în viața noastră profesională în ultimii doi ani. În 2020, pandemia ne-a forțat pe mulți să lucrăm de acasă, în timp ce în 2021 angajații au arătat că nu se tem de schimbări bruște în căutarea unor oportunități mai bune.

Infrastructura, respectiv „timpul alocat deplasării” și „timpul pierdut în trafic”, sunt astăzi cele mai stringente probleme ale administrațiilor locale din România, în special în orașele universitare – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, care au atras un surplus de forță de muncă înalt calificată și care au transformat studenții, „noii veniți” din centrele universitare în noi clujeni, timișoreni, ieșeni și bucureșteni.

Profesorul Călin Hințea (FSPAC, UBB) explică strategia prin care Clujul încearcă să oprească „exodul-creierelor”, adică pierderea oamenilor și a resurselor de „inteligență”.