Au existat o mulțime de schimbări în viața noastră profesională în ultimii doi ani. În 2020, pandemia ne-a forțat pe mulți să lucrăm de acasă, în timp ce în 2021 angajații au arătat că nu se tem de schimbări bruște în căutarea unor oportunități mai bune.

Infrastructura, respectiv „timpul alocat deplasării” și „timpul pierdut în trafic”, sunt astăzi cele mai stringente probleme ale administrațiilor locale din România, în special în orașele universitare – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, care au atras un surplus de forță de muncă înalt calificată și care au transformat studenții, „noii veniți” din centrele universitare în noi clujeni, timișoreni, ieșeni și bucureșteni.

Profesorul Călin Hințea (FSPAC, UBB) explică strategia prin care Clujul încearcă să oprească „exodul-creierelor”, adică pierderea oamenilor și a resurselor de „inteligență”.

Ce este „exodul creierelor”? Expuse concurenței pieței libere, țările est-europene au rămas în urmă, cu avantaje competitive reduse și perspective slabe pentru viitor. Tinerii și-au căutat viitorul în alte părți și au lăsat aceste regiuni cu o populație îmbătrânită și cu și mai puține oportunități. Un oraș a gândit o strategie pentru a opri exodul-creierelor – Cluj-Napoca.

Oportunitățile de dezvoltare ale municipiului Cluj-Napoca, unice în România, merg în paralel cu o permanentă îmbunătățire a calității vieții, iar factorul timp, după bogăția spirituală și stabilitatea materială, este un deziderat important în epoca digitală.

Florești a devenit din „dormitorul Clujului” primul „orășel de 15 minute” din România. Află ce îi atrage pe toți noii veniți în comuna de lângă Cluj-Napoca.

„Cap de listă” în top 10 primării performante din România se află Cluj-Napoca, urmat de Oradea. Top-ul, realizat de start up-ul UrbanizeHub, fiind incluse și Turda sau Dej.

Directorul de dezvoltare a Primăriei Cluj-Napoca a venit cu niște idei pentru o dezvoltare urbană. El susține că toate aceste idei au fost deja implementate în alte țări europene și au adus un plus considerabil.