Monitorul Cartierelor
82% din zona de nord a Clujului sunt teritorii industriale, o pată gri în inima orașului
82% din zona industrială din nordul Clujului constă în terenuri libere de constructii, foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri dezafectate nefuncționale.
Zona străzilor Plevnei - Beiușului - Pod IRA, până la Bulevardul Muncii, va trece printr-un amplu proces de regenerare
Conform viziunii, conceptului și principiilor de dezvoltare enunțate în „Masterplan - zona industrială B-dul Muncii sud și teritoriile adiacente”, 82% din zona industrială din nordul Clujului constă în: teritorii libere de constructii foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri dezafectate nefuncționale.
CITEȘTE ȘI:
Conectând comunitatea și natura: Importanța zonelor pietonale și a spațiilor verzi pentru calitatea vieții
Conform masterplanului, în zonă există:
- Teritoriu vast neexploatat 82%. Din întregul areal de 450 ha doar 18% din teritoriu este construit și exploatat funcțional. 82% sunt teritorii libere de construcții, foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri dezafectate nefuncționale;
CITEȘTE ȘI:
Zona care „a întors spatele” orașului. Bulevardul Muncii, cartierul fără parcuri, grădinițe, creșe sau cabinete medicale
- Infrastructură de utilități majore omni-prezentă. Acest lucru, deși aduce și o serie de disfuncționalități deja menționate, reprezintă avantajul și premisa de exploatare a terenului la o scară extinsă fără a genera costuri semnificative sau disfuncționalități tehnice de sistem. Astfel, prin proiecte de modernizare și optimizare a rețelelor, se creează un avantaj important de competitivitate pe componenta timp și cost față de alte teritorii extinse cu potențial de dezvoltare, dar neirigate cu rețele (Ex. zona Sopor);
- Singurul platou de dezvoltare în afara culoarului de zbor aeronautic din zona metropolitană. Acest avantaj lasă opțiunile deschise pentru planificări majore pe termen mediu-lung de dezvoltare a unor densități urbane ce pot genera unele clădiri înalte, reprezentative și crearea de elemente reper-simbol;
CITEȘTE ȘI:
5 soluții la 5 probleme pentru revitalizarea zonei industriale strada Plevnei – pod IRA
- 15-20 de proprietari care dețin 50% din teritoriu. Acest element, alături de faptul că acești proprietari sunt companii private, mature, reprezintă un avantaj pentru dezvoltarea coerentă și armonioasa a acestui teritoriu pe termen scurt – mediu – lung;
- Proiectele de infrastructură majoră în curs de proiectare. Există o serie de proiecte majore de infrastructură în curs de elaborare precum: TR 35 - Centura Metropolitană Cluj, Trenul Metropolitan, Metroul Cluj, Bulevardul Răsăritului și Câmpul Pâinii, dar și proiecte precum Culoarul Verde-Albastru în lungul Someșului, Pista Velo Metropolitană, Parcul Clujenilor/Tineretului, Canalizarea râului Someș în zona aeroport. Toate aceste proiecte vor interacționa direct sau indirect cu teritoriul studiat și vor constitui premisele de macro-conectivitate și dezvoltare sustenabilă ale acestui teritoriu pentru următorii zeci de ani.
CITEȘTE ȘI:
Podul Răsăritului, deschis circulației
Din 2024 se va lucra la centura metropolitană, dar doar pe primul lot. Emil Boc: „La tronsonul 2 trebuie făcute exproprierile”
Masterplanul - zona industrială B-dul Muncii sud și teritoriile adiacente propune ca viziune Integrare în țesutul urban: „Teritoriul va deveni pol urban funcțional - revitalizat al zonei metropolitane și va genera prin urbanismul propus o extensie a orașului cu spații publice, străzi noi, spatii verzi, funcțiuni atractive, toate acestea consolidând principiul de integrare în cadrul unei comunități armonioase”.
CITEȘTE ȘI:
