Creșterea aversiunii față de risc a favorizat „monedele-refugiu" precum dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian, care au avut aprecieri consistente pe piața locală.

Evoluția raportului euro/leu a fost la fel de plicitisitoare ca în precedentele 18 ședințe, sarea și piperul fiind oferit de dolar și franc.

Piața locală a fost și ieri nemișcată, cursul euro gravitând tot în jurul lui 4,6, în condițiile în care speculatorii se tem de o intervenție masivă a băncii centrale. La rândul ei, BNR preferă să punctueze doar atunci când este cazul, fără a fi nevoită să vândă prea multă valută.

S-a încheiat a treia săptămână consecutivă în care euro a forțat depășirea pragului de 4,6 lei, lovindu-se însă de zidul ridicat de banca centrală.

Ieri a fost a noua ședință consecutivă în care cursul euro a bătut la porțile de la 4,6 lei, nivel pe care BNR îl consideră unul de echilibru.

Lipsa unor noi vești proaste venite din Peninsula Coreeană, a reprezentat o știre bună pentru investitori, ceea ce a condus la o diminuare a aversiunii față de risc, permițând monedelor emergente, cum este și leul, să se aprecieze ușor.

Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuși apoi în Oceanul Pacific a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro.

Chiar dacă România se laudă cu una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, faptul că ea se bazează, în principal, pe explozia consumului, stimulat de creșterile salariale ale bugetarilor, lipsa unor fundamente solide și politicile populiste provoacă îngrijorări în rândul investitorilor din piața valutară, fie locali, fie străini.