Ieri a avut loc ultima şedinţă de politică monetară a BNR din 2018, unde s-a decis menţinerea dobânzii-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai. De asemenea, s-a menţinut şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Problemele politice apărute în spațiul zonei euro, precum cea care are drept vedetă deficitul bugetar italian pentru anul viitor, dar și pierderea de teren suferită de partidul d-nei Merkel, care și-a anunțat retragerea în 2021, la care se adaugă datele economice contradictorii din aceeași zonă, au provocat deprecierea euro și creșterea plasamentelor în monedă americană.

Chiar dacă dobânda de politică monetară a băncii centrale stagnează din mai la 2,50%, nivelul indicilor ROBOR a revenit pe creștere, după circa șase săptămâni de scădere sau stagnare.

Leul a beneficiat ieri de tendința de ușoară apreciere a monedelor de la marginea zonei euro, în timp ce volatilitatea indicilor ROBOR a fost minimă.

Adâncirea deficitului de cont curent al balanţei de plăţi a inversat tendința de apreciere a leului care s-a manifestat la sfârșitul săptămânii trecute.

Perechea euro/leu s-a plasat în perioada analizată în jurul valorii de 4,66 lei, continuând, însă, să testeze depășirea pragului de 4,67 lei. În schimb, dolarul și francul au avut o evoluție descendentă.

Cursul euro a făcut un mic pas înapoi, însă dolarul și francul elvețian au crescut, în timp ce indicii ROBOR au revenit la normal.

Perechea euro/leu s-a menținut în jurul valorii de 4,66 lei, în a patra ședință consecutivă de creștere, în timp ce dolarul și francul elvețian s-au depreciat ușor.