Ştiri din Transilvania
Televiziune și TikTok. Europa se uită la România pe rețele sociale: între informare și manipulare.
Românii rămân fideli Facebook-ului, tinerii migrează spre TikTok, iar sursa principală de informare a românilor este televiziunea.

De unde își iau românii cel mai des știrile, în comparație cu europenii
Sursa principală de informare a românilor despre chestiunile sociale și politice actuale este televiziunea, conform celui mai recent sondaj eurobarometru, care compară obiceiurile de informare ale românilor cu cele ale celorlaltor europeni. Pe următoarele locuri sunt rețelele sociale precum Facebook, Instagram și Tiktok, dar și motoarele de căutare de pe internet. Disparitatea este accentuată când vine vorba de vârste, însă, - tinerii preferă rețelele sociale, în timp ce restul segmentelor preferă televiziunea.

Utilizarea platformelor sociale
În ce privește folosirea rețelelor sociale ca surse de informare politică și socială, Facebook rămâne platforma dominantă în România – 76% față de 58% în Europa, în timp ce YouTube ocupă locul doi – 66% în România, fațăde 57% în Europa.
În România, în ciuda celor întâmplate de-a lungul ultimului an, TikTok rămâne o aplicație populară de informare pentru români – 46% față de 31% pentru europeni.
Instagram este folosită pentru informare în proporție de 40% de români și 46% de europeni.

Pe segmente de vârstă, situația se împarte – tineri între 15 și 24 de ani preferă Instagram și în România (69%) și în UE (64%), în timp ce pentru segmentele de vârstă următoare, Facebook-ul este preferat și în România și în UE.
Clipurile scurte sunt preferate, de asemenea, mai mult de români (48%) decât de europeni (41%), la fel și cele cu durată medie (48% față de 39%).
Ieri dimineață, Parlamentul European a publicat rezultatele ultimului său sondaj referitor la modul în care se raportează românii și europenii la social media și la sursele de informare (TV, rețele sociale, influencers, jurnaliști etc), dar și o serie de măsuri care ar trebui adoptate pentru protecția minorilor online.
Stephen Clark la Sibiu – dezbatere cu studenții despre modul în care se raportează românii și europenii la social media și la sursele de informare
Stephen Clark, directorul Birourilor de Legătură ale Parlamentului European în UE s-a aflat ieri la Sibiu, unde a participat la o dezbatere-dialog cu studenți ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu despre cum putem crea punți între generații pentru a crește rezistența în fața dezinformării și a încuraja angajamentul civic, potrivit mesageruldesibiu.ro.

Dezbaterea a avut loc la Universitatea„Lucian Blaga”, și au participat rectorul ULBS, Prof. univ. dr. habil. Sorin Radu și Răzvan Petri și Vlad Adamescu, experți în politici publice, fondatorii platformei Politică la minut. Evenimentul a fost moderat de Mădălina Voinea, coordonatoare programe anti-dezinformare, Expert Forum.
Joi, deputații europeni din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor au adoptat un raport, cu 32 de voturi pentru, 5 împotrivă și 9 abțineri, în care își exprimă îngrijorarea cu privire la incapacitatea principalelor platforme online de a proteja minorii în mod adecvat și avertizează asupra riscurilor legate de dependență, sănătate mintală și expunerea la conținut ilegal și dăunător.
Garanția vârstei și limite minime
Textul susține eforturile Comisiei de a dezvolta sisteme de garantare a vârstei care să păstreze confidențialitatea, avertizând în același timp că astfel de măsuri trebuie să respecte drepturile și intimitatea copiilor și nu absolvă platformele de responsabilitatea de a-și asigura siguranța serviciilor încă de la concepere.
Deputații propun o vârstă minimă digitală la nivelul UE de 16 ani pentru accesul la rețelele de socializare, platformele de partajare video și însoțitorii bazați pe inteligență artificială, cu excepția cazului în care sunt autorizați de părinți, și o vârstă minimă de 13 ani pentru accesarea oricărei rețele de socializare.
Acțiuni mai ferme din partea Comisiei
Deputații europeni îndeamnă Comisia să își utilizeze pe deplin competențele în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA), inclusiv prin emiterea de amenzi sau, ca ultimă soluție, interzicerea site-urilor sau aplicațiilor neconforme care pun în pericol minorii. De asemenea, aceștia solicită Comisiei:
- să ia în considerare introducerea răspunderii personale pentru conducerea superioară în cazurile de încălcări grave și persistente ale prevederilor privind protecția minorilor, în special în ceea ce privește verificarea vârstei;
- să interzică algoritmii de recomandare bazați pe interacțiune pentru minori și să dezactiveze în mod implicit cele mai captivante caracteristici de design;
- să se asigure că sistemele de recomandare nu prezintă minorilor conținut pe baza profilării;
- să interzică mecanismele asemănătoare jocurilor de noroc, cum ar fi „loot box-urile” în jocurile accesibile minorilor;
- să interzică monetizarea sau furnizarea de stimulente financiare sau materiale pentru kidfluencing (minorii care acționează ca influenceri);
- să abordeze provocările etice și juridice care decurg din aplicațiile de nuditate bazate pe inteligență artificială (care permit utilizatorilor să genereze imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul acestora);
- să aplice cu fermitate normele Legii privind inteligența artificială împotriva chatbot-urilor manipulatoare și înșelătoare.
Eliminarea lacunelor juridice
Deputații europeni susțin ideea ca tehnologiile persuasive, cum ar fi reclamele direcționate, marketingul bazat pe influenceri, designul care creează dependență, „loot box-urile” și „dark patterns”, să fie abordate în cadrul viitoarei Legi privind echitatea digitală. Raportul solicită luarea de măsuri de către UE pentru a aborda caracteristicile manipulatoare precum derularea infinită, redarea automată, „dispary stories” și practicile dăunătoare de gamificare care exploatează în mod deliberat comportamentul minorilor pentru a stimula implicarea și cheltuielile.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: