Sport
Sportul românesc înregistrează un declin considerabil. Strategia națională pentru sport, coordonată de UBB, include 70 de obiective concrete
Sportul românesc pare să fi ajuns în impas. UBB a coordonat realizarea Strategiei naționale pentru sport și propune o serie de măsuri ce implică schimbări substanțiale.
în imagine: copii în sala de sport/ sursa: Ministerul Sportului Facebook.com
Semnal de alarmă de la Cluj: Sportul, în regres
Ministrul Sportului, Eduard Novak, consideră că sportul românesc a înregistrat un regres semnificativ şi că a fost nevoie de elaborarea Strategiei Naţionale pentru Sport pentru a oferi stabilitate acestui domeniu.
El a prezentat, joi, la Cluj-Napoca, strategia pentru sport, care a fost elaborată de Ministerul Sportului, în colaborare cu specialişti ai Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca.
„Documentul strategic a fost elaborat din mai multe cauze. Cu toţii am observat că sportul românesc are un regres semnificativ.
Dacă la Jocurile Olimpice din anul 2000 am obţinut 24 de medalii, la cele din 2020 am obţinut doar 4, fiind un regres de 84%.
Acest lucru are nişte cauze şi am dorit ca prin această strategie naţională să încercăm să dăm o stabilitate sportului românesc pentru viitor", a declarat Eduard Novak.
Noua strategie se bazează pe trei piloni
sport de masă,
sport în şcoală,
sport de performanţă
Aceste aspecte se află într-o relație de interdependență și trebuie soluționate printr-o abordare unitară.
Mai multă educație fizică
Potrivit ministrului Novak, creșterea interesului copiilor pentru sport în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar reprezintă o prioritate, iar în acest sens este propusă o majorare a numărului de ore de educație fizică în școli pentru următorii ani.
„În ceea ce priveşte sportul în şcoală, avem două ore de sport/săptămână, iar în programa şcolară sunt doar trei sporturi - atletism, gimnastică şi jocuri. Copiii nu mai sunt atraşi de sport în şcoală, iar în loc să îi împrietenim cu sportul, îi îndepărtăm. În Europa sunt 6-8 sporturi în şcoli. Sportul în şcoală nu este dezvoltat, copiii nu fac mişcare şi sunt predispuşi la obezitate. Dorim să intervenim, să ajungem ca în 10 ani, copiii să aibă 3-4 ore de educaţie fizică, plus două activităţi fizice extraşcolare", a mai spus Eduard Novak.
Un Pact Național pentru Sport
Strategia Națională pentru Sport, realizată cu sprijinul specialiștilor Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca urmărește poziționarea sportului ca o prioritate națională, propunându-și să transforme modul în care sportul este înțeles, practicat și sprijinit la nivelul României.
Principalele direcții strategice de dezvoltare propuse de către specialiștii UBB vizează:
- Sportul prioritate națională – înțelegerea naturii strategice a sportului la nivel național, rolul acestuia în ceea ce privește dezvoltarea României și efectul pe care îl poate avea în zone largi ale societății (educație, sănătate, performanță, economie etc).
- Cadrul legal – elaborarea unei noi legi a sportului, care să vină în întâmpinarea nevoilor financiare și de performanță
- Management, expertiză, resursă umană – stabilirea unor strategii si politici coerente de dezvoltare a capitalului uman pentru grupurile relevante din domeniu: sportivi, echipe tehnice, antrenori, manageri etc.
- Finanțare – corelarea cu cei trei factori strategici cheie și elaborarea unor criterii funcționale și judicioase de distribuție a acestor fonduri pentru ca ele să aibă un impact semnificativ.
- Infrastructură – realizarea unei hărți naționale a infrastructurii sportive si definirea unor priorități strategice legate de acest domeniu
- Marketing și valorificarea întregului potențial al sportului
Obiective strategice
De asemenea, documentul conține 70 de obiective strategice pentru sportul din România, printre care se numără:
adoptarea unui Pact Național pentru Sport care să recunoască rolul major al sportului la nivel național, principiile, prioritățile și obiectivele strategice;
introducerea unor noi reglementări care să conducă la un grad de alocare financiară de minimum 1% din PIB pentru sport;
inițierea unor Programe Naționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele prioritare (educație, performanță, sănătate, sport în comunitate etc);
redefinirea rolului Ministerului Sportului pentru plasarea sa ca autoritate guvernantă în sport, precum și definirea relației acestuia cu federațiile sportive privind funcționarea sistemică a sportului de performanță; identificarea și utilizarea oportunităților de finanțare la nivel european;
descentralizarea și integrarea activităților sportive la nivel național, prin cooperare cu autoritățile locale;
dezvoltarea unui sistem de burse sportive școlare/universitare și stimularea competițiilor sportive permanente la nivel preuniversitar și universitar;
dezvoltarea unui sistem modern de formare a antrenorilor din sfera sportului de performanță.
„La fel de importante sunt dezvoltarea unui sistem de carieră (de tip career path) care să reglementeze evoluția sportivilor in timpul practicării sportului de performanță, dar și după încheierea acestei perioade, dezvoltarea unor programe care să stimuleze practicarea sportului, stimularea cercetării în domeniul sportului și dezvoltarea de mecanisme care să disemineze și să integreze rezultatele cercetării, realizarea unei hărți naționale a surselor de finanțare și a mecanismelor de utilizare a acestora, stabilirea rolurilor și atribuțiilor în ceea ce privește finanțarea în domeniul sporturilor”, apreciază prof. univ. dr. Călin Hințea, coordonatorul procesului de elaborare a strategiei.
Potrivit acestuia, introducerea pe scara largă a principiului finanțării pe bază de performanță, inițierea unui program național de investiții în infrastructura sportivă, dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă, dar și stimularea dezvoltării infrastructurii sportive pentru sportul de masă/comunitar la nivelul comunităților locale trebuie să se numere printre direcțiile strategice ale noii Strategii naționale pentru sport.
CITEȘTE ȘI:
