Social

România nu e cel mai fericit loc din lume în care să fii copil. 1 din 2 copii e supus unei forme de abuz

În România, unul din doi copii este supus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viață

41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială / Foto: Arhiva Salvați Copiii

 

 


De asemenea, 731 de fete sub 15 ani devin mame anual (date aferente anului 2020), cel puțin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinți sau fără unul dintre ei. 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România.

 


Mai mult, în 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50%, în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. 

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News
 

 

În doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România.


Copiii români, cei mai expuși la sărăcie

Copiii români sunt cei mai expuși sărăciei și excluziunii sociale din întreaga Uniune Europeană, 4 din 10 copii fiind afectați de izolare socială și educațională și lipsa condițiilor de trai decent

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceștia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulții (34,5%)1, fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice ale copilului și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate. 


România rămâne o țară a șanselor inegale, în condițiile în care acest risc al sărăciei variază de la 19,9% în marile orașe la 30% în orașele mici și suburbii și atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural. 

Datele comparative al UE2 ne arată că, la nivelul populației generale din țara noastră, procentul gospodăriilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne/pește sau alt tip echivalent de proteine ajungea la 14,7% (media UE fiind de 8,1%). Mai mult, procentul crește la 28,3% pentru familiile cu trei sau mai mulți copii și la 30%, în cazul familiilor monoparentale.

Aceeași sursă ne arată că 26,2% dintre copiii României cresc în locuințe care nu au toalete în interiorul casei, media la nivelul UE fiind de doar 2%. 

Violența afectează 1 copil din 2

În România, deși interzise prin lege din anul 2004, abuzul și neglijarea continuă să fie fenomene prezente în viața copiilor. Fenomenul violenței fizice se menține la un nivel ridicat. 

În 2021, 46% dintre copii afirmau că sunt bătuți acasă de către părinți și 5% de către cadrele didactice, ca parte a procesului de disciplinare, în timp ce 20% dintre părinți considerau încă pedepsele fizice drept un mijloc corect și adecvat de educare a copiilor. 

Studiul național lansat de Salvați Copiii România în 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Cu toate că majoritatea copiilor (94%) spun că se simt în siguranță în familie și doar 3% afirmă că niciodată nu se simt în siguranță acasă, din răspunsurile primite de la copii rezultă o incidență mult mai mare a aplicării pedepselor fizice (46%), în comparație cu cea recunoscută de părinți (28%), atât în ceea ce privește formele „ușoare”, cât și ceea ce privește formele severe. De asemenea, analiza pune în evidență faptul că 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, pentru 2% acest lucru întâmplându-se des și foarte des. 

Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuși, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești. 

Manifestări de violență în școli

În România, școlile se confruntă cu multiple manifestări de violență, semnificativ fiind fenomenul de bullying, de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violența fizică și verbală între elevi. Conform anchetei sociologice din 20172, anual, 400.000 de copii sunt angrenați în forme variate de bullying/cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenței fizice, iar alți 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, amenințare. 

Pentru diminuarea acestui fenomen, Normele metodologice anti-bullying, adoptate în 2020, având la bază experiența Salvați Copiii, trebuie respectate cu consecvență, astfel încât în toate unitățile de învățământ să funcționeze mecanismele de prevenire, identificare și soluționare a situaților de bullying.

Din perspectiva protecției copiilor prin identificarea abuzurilor sexuale de către serviciile de asistență socială și serviciile medicale și sesizarea acestora către organele de urmărire penală, observăm o diferență uriașă între datele statistice cu privire la numărul mamelor minore sub 15 ani și numărul inculpaților trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor (art. 200, Cod penal).3 Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă dacă ținem seama de faptul că sistemul de asistență socială și protecție a drepturilor copilului a identificat în 2021 1.349 de cazuri de abuz sexual, urmărirea penală inițiindu-se pentru 1.041 de cazuri. 

Totodată, analfabetismul funcțional care afectează 1 copil român din 2 este rezultatul absenței unui sistem de educație echitabilă și de calitate pentru toți copiii, iar cauza principală a mortalității infantile în România (5,6‰ față de media europeană de 3,4‰) rămâne asistența medicală deficitară a nașterilor premature.

CITEȘTE ȘI:

45% dintre fetele SUB 15 ani devenite mame în UE sunt din România. Care e situația în Cluj? Topul județelor

7.572 de sesizări, privind disparițiile de copii în ultimul an. Cei mai mulți au peste 14 ani

abonare newsletter