Social
Cât de mulțumiți sunt locuitorii din Cluj-Napoca de oraș? Transportul în comun și spațiile de relaxare, cele mai apreciate, însă chiriile lasă de dorit.
Un studiu arată cât de mulțumiți sunt cetățenii din Cluj-Napoca de calitatea vieții în oraș.
Spațiile verzi din Cluj-Napoca sunt foarte importante pentru calitatea vieții locuitorilor | Foto: Facebook, Primăria Cluj-Napoca
Un studiu realizat în zece orașe din România, inclusiv Cluj-Napoca, indică un grad de mulțumire de 43% în ceea ce privește calitatea aerului, însă valoarea scade la nivelul Capitalei, ajunge la doar 25%, în timp ce în Cluj-Napoca, procentul este de peste 50%.
Jumătate din oamenii din Cluj-Napoca, mulțumiți de oraș
În ceea ce privește satisfacția generală față de locuirea în localitatea de reședință, în Cluj-Napoca, 57% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți, 27% foarte mulțumiți, 13% mai puțin mulțumiți, iar 3% deloc mulțumiți.
Clujenii, cei mai mulțumiți de calitatea aerului
Percepția asupra calității aerului este preponderent critică printre respondenții sondajului. Cluj-Napoca are profilul cel mai favorabil, cu 52% satisfacție cumulată (7% foarte mulțumiți + 45% mulțumiți) și o pondere redusă a celor „deloc mulțumiți” (14%) și depășește media tuturor orașelor din sondaj la capitolul percepțiilor pozitive.
Transportul în comun din Cluj-Napoca îi mulțumește pe aproape toți
Mai mult de trei sferturi (78%) dintre respondenții sondajului se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de transportul în comun.
Cluj-Napoca se detașează clar, cu 90% satisfacție cumulată (39% foarte mulțumiți + 51% mulțumiți) și doar 10% nemulțumire. Proporția ridicată a celor „foarte mulțumiți” indică un nivel înalt de încredere și o percepție pozitivă asupra funcționalității sistemului de transport.
Ce îi nemulțumește pe clujeni?
Percepția față de traficul auto este preponderent negativă, media este la 23% în ceea ce privește gradul de satisfacție. La nivelul celor trei orașe mari, valorile sunt chiar mai mici în ceea ce privește satisfacția: 15% în București, 19% în Cluj Napoca și 19,8% în Iași.
Tot la capitolul legat de mașini, locuitorii din Cluj-Napoca nu sunt mulțumiți nici de numărul locurilor de parcare.
Cluj-Napoca înregistrează 24% evaluări pozitive (3% foarte mulțumiți + 21% mulțumiți) și 76% evaluări negative, cu 42% dintre respondenți declarându-se deloc mulțumiți de numărul de locuri de parcare din orașul de pe Someș.
Multe zone verzi, spații de relaxare și locuri pentru sport la Cluj-Napoca
Percepția este predominant critică și referitor la infrastructura rutieră. Gradul de mulțumire la nivel general este de 39%, însă Cluj-Napoca ajunge la 40%, 28% la București și 35% la Iași.
La capitolul „accesul la locuri de joacă pentru copii”, în Cluj-Napoca, proporția evaluărilor pozitive este de 73% (15% foarte mulțumiți + 58% mulțumiți), iar 23% dintre respondenți exprimă nemulțumiri.
În ceea ce privește accesul la zone de sport și relaxare, Cluj-Napoca se detașează prin cel mai ridicat nivel de satisfacție cumulată (80,5%), dintre care 25% foarte mulțumiți – cea mai mare pondere din toate orașele analizate. Proporția celor deloc mulțumiți este, de asemenea, cea mai redusă (6%), ceea ce sugerează o percepție mai favorabilă asupra infrastructurii pentru sport și relaxare. În București, nivelul satisfacției este mai moderat (67,5%), iar 32,5% dintre respondenți exprimă nemulțumire, inclusiv 11% deloc mulțumiți. Distribuția indică o polarizare mai accentuată comparativ cu Cluj-Napoca.
În ansamblu, accesul la zone de sport și relaxare este evaluat pozitiv la nivel majoritar, însă diferențele interurbane indică variații semnificative în calitatea sau disponibilitatea percepută a acestor facilități, cu un avantaj clar pentru Cluj-Napoca și un nivel mai scăzut de satisfacție în Iași.
Clujenii apreciează și accesul la spații verzi și arii naturale urbane. Cluj-Napoca se evidențiază prin cea mai mare pondere a respondenților foarte mulțumiți (19%), chiar dacă satisfacția totală rămâne similară cu media orașelor (72%). Această combinație sugerează nu doar acces, ci și o apreciere mai accentuată a calității/amenajării spațiilor verzi.
Chiria, marea nemulțumire în Cluj-Napoca
La nivelul orașelor analizate, doar 28,8% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de prețul chiriilor.
În Cluj-Napoca, nivelul de insatisfacție este cel mai ridicat: 81% dintre respondenți declară diferite grade de nemulțumire, dintre care 43% deloc mulțumiți – cea mai mare valoare din toate orașele analizate. Satisfacția cumulată este de doar 19%, ceea ce confirmă percepția consacrată a Clujului ca piață rezidențială scumpă.
Spațiile verzi sunt vitale
Rețeaua pentru Natura Urbană evidențiază legătura dintre calitatea aerului și suprafața de spațiu verde din orașe. Astfel, în 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, conform Institutului Național de Statistică. Prevalența bolii crește cu 50% la fiecare zece ani, în strânsă legătură cu calitatea aerul, menționează sursa citată.
„Traficul și arderile de deșeuri poluează, dar parcurile și pădurile urbane pot face diferența: reduc efectele poluării și fac verile mai ușor de suportat. (...) Bucureștiul stă cel mai rău: trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului. La Iași, procentul ajunge la 63%, iar în Cluj-Napoca este de 48%, sub media națională, probabil și datorită dealurilor (încă) împădurite din jurul orașului”, transmite Rețeaua pentru Natură Urbană.
Conform realizatorilor studiului, principalele amenințări identificate pentru spațiile verzi sunt:
- dezvoltarea imobiliară haotică
- aruncarea deșeurilor și poluarea
- defrișările excesive.
„Analiza notorietății proiectelor de infrastructură verde relevă un deficit semnificativ de comunicare publică. Proiecte precum Inelul Verde Metropolitan Clujean sau Centura Verde București-Ilfov prezintă niveluri reduse de recunoaștere, ceea ce poate limita capacitatea de mobilizare comunitară și legitimitatea participativă”, se arată în studiu.
„Datele indică un nivel general ridicat de satisfacție față de localitatea de reședință, precum și o utilizare frecventă a spațiilor verzi, acestea fiind percepute în principal ca spații de relaxare, interacțiune socială și activitate familială. Utilizarea este predominant colectivă (familie, partener, prieteni), ceea ce confirmă rolul lor de infrastructură socială urbană, nu doar ecologică”, menționează autorii studiului.
Cercetarea fost realizată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană prin metoda drumului aleatoriu (random route) pe un eșantion de 2.180 de respondenți (la nivel național) și are o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%.
Datele au fost culese în perioada iunie 2024 - noiembrie 2025, prin metoda TAPI (Tablet Assisted Personal Interviewing), cu ajutorul unui chestionar structurat, aplicat la domiciliile respondenților din București, Cluj-Napoca, Arad, Bistrița, Brașov, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Timișoara și Satu Mare.
În cadrul acestei cercetărări, în Cluj-Napoca au fost chestionate cele mai multe persoane, 811, iar aici, marja de eroare este de ±3,5%, cea mai mică dintre toate orașele.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
