Social
Legea burnout-ului a fost respinsă în Senat. Majoritatea partidelor au votat împotrivă sau s-au abținut.
Proiectul de lege care viza recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale a fost respins în Senat, după ce aproape toate partidele au refuzat să îl susțină. Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, for decizional.
Inițiativa legislativă urmărea introducerea în legislația românească a conceptului de burnout, care în prezent nu este reglementat. | Foto: depositphotos.com
Legea burnout-ului, inițiată de parlamentari USR, a fost respinsă în plenul Senatului cu doar 15 voturi „pentru”, 37 „împotrivă” și 51 de abțineri. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul primise anterior un aviz de respingere și din partea Comisiei pentru muncă.
Proiectul a avut susținere aproape exclusiv din partea USR, cu o singură excepție din PSD. În schimb, senatorii AUR, cei neafiliați și reprezentanții PACE au votat împotrivă, iar PNL, PSD și UDMR au ales să se abțină.
Ce prevedea legea burnout-ului
Inițiativa legislativă urmărea introducerea în legislația românească a conceptului de burnout, care în prezent nu este reglementat.
Printre măsurile propuse se numărau dreptul angajaților de a semnala stări de epuizare profesională fără riscul sancțiunilor, obligația angajatorilor de a informa anual personalul despre riscuri și metode de prevenire, dar și posibilitatea de a acoperi costurile pentru servicii de sprijin psiho-emoțional.
CITEȘTE ȘI:
Nouă semne că ați putea avea o cădere nervoasă. Experții avertizează asupra impactului stresului prelungit.
Zile libere pentru refacere profesională
Un alt element important al proiectului era acordarea unor zile de concediu plătit pentru refacere profesională, care puteau fi solicitate de angajați fără a fi necesară o justificare medicală.
Luând cuvântul în cadrul dezbaterilor din Senat, Cynthia Păun, vicepreședinta comisiei pentru muncă și solidaritate socială a argumentat că burnout-ul este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează angajații și companiile.
“Dacă fenomenul ar fi deja acoperit de legislația existentă, probabil nu am vedea în fiecare organizație oameni care ajung la epuizare profesională, fără ca nimeni să vorbească despre asta în mod explicit. Acest proiect de lege nici măcar nu propune o reglementare rigidă. Nu introduce sancțiuni excesive, nu creează obligații financiare pentru angajatori, nu transformă burnout-ul într-o boală profesională. Propune doar câteva lucruri simple: informare, evaluarea riscurilor și posibilitatea unor mecanisme de prevenție”, a susținut Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă din Senat.
Potrivit inițiativei, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar fi trebuit să elaboreze, de asemenea, un ghid național pentru prevenirea epuizării profesionale și să dezvolte instrumente prin care angajatorii să își poată autoevalua riscurile psihosociale din cadrul organizațiilor.
“Este păcat că azi nu pare să avem curajul, în clasa politică și parțial în mediul privat, să recunoaștem un lucru simplu: burnout-ul există! În legislație astăzi nu avem nimic pe această temă. De aceea, chiar sunt convins că este nevoie, fără întârziere, de definire și de prevenție. Orice angajat ajuns în burnout nu înseamnă doar o dramă personală, ci totodată un om incapacitat pe termen lung atât pentru companie, cât și pentru economie și societate. Inițiativa respinsă ar fi asigurat exact definirea și prevenția epuizării profesionale, dând încredere dialogului între angajatori și angajați pentru a implementa soluțiile cele mai potrivite fiecărui context în parte” a declarat Irineu Darău, ministrul economiei, după votul din Plenul Senatului.
Decizia finală, la Camera Deputaților
Deși a fost respins în Senat, proiectul nu este definitiv blocat. Acesta urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
