Sănătate

Alergii de primăvară și vară. Cât de periculoase sunt? Medic alergolog, UMF Cluj: „Pot fi amenințătoare de viață”

În această perioadă multe persoane se confruntă cu alergii care pot să fie uneori iritante, dar alteori foarte periculoase. Dr. Corina Bocșan, medic alergolog și cadru didactic la UMF Cluj-Napoca, a explicat care sunt alergiile de primăvară-vară și la ce riscuri suntem expuși dacă suferim de aceste afecțiuni.

Alergii de primăvară-vară. Cât de periculoase sunt și cum le controlăm / Foto: depositphotos.com

 

 


Perioada alergiilor a început odată cu începerea primăverii, când este prezent și polenul, unul dintre cele mai frecvente cauze ale acestor afecțiuni. În cele două sezoane călduroase, primăvara și vara, multe persoane au de suferit din cauza alergiilor, iar unele pot să fie mai periculoase decât ne-am aștepta.

 


Din acest motiv,  monitorulcj.ro a luat legătura cu Conf. dr. Corina Bocșan, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și medic primar alergolog, care ne-a explicat care sunt alergiile prezente în această perioadă a anului, ce simptome și riscuri există și cum putem să le tratăm.

Conf. dr. Corina Bocșan, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și medic primar alergolog / Foto: Corina Bocșan

Deși cele mai frecvente tipuri de alergii sunt cele la polenuri, alergiile la veninul de albină sau viespe sunt cele care ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat, fiindcă simptomele pot fi mult mai severe.


Alergia la polenuri - cum se manifestă?

De la începutul primăverii, mulți oameni au trebuit să se confrunte cu alergia la polenuri, numită deseori și „febra fânului” sau rinită alergică. Dr. Corina Bocșan a explicat cum se manifestă această alergie:

„Trebuie să ne gândim, în primul rând, la alergia la polenuri - așa-numita rinită alergică sau «febra fânului», cum mai este cunoscută. Are manifestări mai ales nazale: rinoree, nas înfundat, senzație de mâncărime la nivelul nasului și ochilor, manifestări conjunctivale. De obicei, pacienții prezintă aceste manifestări în mediul exterior - în parcuri, dacă au activități de recreere în afara casei sau când lucrează în grădină.”


De asemenea, persoanele care suferă de alergie la polenuri pot să mai aibă și un simptom foarte comun cu infecția de COVID-19, anume lipsa sau diminuarea mirosului. Acest simptom a creat multă confuzie la începutul pandemiei.

Chiar dacă în primă fază alergia la polen nu pare să fie atât de gravă, unele persoane pot să sufere chiar de o criză de astm atunci când sunt expuși la foarte mult polen:


„La general, alergia la polen determină mai ales simptomele acestea oculo-nazale, nu neapărat simptomatologie de astm, dar sunt și pacienți care fac criză de astm în momentul în care sunt expuși la o cantitate mai mare de polen. Specific acum, în perioada mai-iunie, pentru zona noastră geografică, este polenul de graminee - polenul de iarbă și polenul de cereale, iar buruienile de toamnă de care toată lumea povestește - ambrozia și pelinul - apar mai târziu, spre sfârșitul verii - începutul toamnei.

Deja a trecut polenul de arbori, timpurii (de mesteacăn, alun sau arin). Acest polen afectează în special pacienții la începutul primăverii, chiar când începe să se încălzească temperatura afară. Acestea ar fi tipurile de polenuri specifice zonei noastre”, a declarat dr. Corina Bocșan pentru monitorulcj.ro.

Înțepătura de albină sau viespe, amenințătoare de viață

O alergie comună în această perioadă mai este alergia la veninul de albină sau de viespe care poate să fie chiar amenințătoare de viață. Unii pacienți pot să prezinte simptome severe, iar din acest motiv aceștia trebuie să poarte tot timpul la ei o trusă de urgență care să conțină autoinjectorul cu adrenalină, fiindcă riscă să sufere un șoc anafilactic:

„O altă problemă la început de vară este și alergia la venin de albină și de viespe. Cei care au reacții severe este bine să consulte un medic alergolog pentru că aceste alergii care apar prin înțepătură de albină sau viespe pot să fie chiar amenințătoare de viață. Reacția cea mai severă este șocul anafilactic. Practic, cei care au avut astfel de reacții moderat-severe cu erupții generalizate, cu senzații de sufocare, este bine să consulte un medic alergolog ca să aibă tot timpul asupra lor trusa de urgență. Trebuie să fie conștienți. Noi, ca medici alergologi, le spunem ce pot să facă și cum să evite viitoare reacții, dar și ce să aibă asupra lor mereu când ies în mediul exterior. Faptul că ești alergic nu trebuie să îți îngrădească activitățile, hobby-urile, dar există anumite momente de prudență”, a mai explicat medicul alergolog.

Severitatea poate să difere de la pacient la pacient:

„Cea mai severă formă de manifestare este șocul anafilactic, dar poate să îmbrace diferite forme, de diferite severități: de la simple erupții, urticarie la locul înțepăturii (o reacție localizată), poate să se extindă, poate fi o erupție generalizată, poate să se umfle fața, buzele, cu localizare de gravitate dacă e la nivelul gâtului și are senzație de sufocare, modificare de voce. Pot să evolueze cu simptome respiratorii, simptome circulatorii, scădere tensională și atunci apare șocul anafilactic. Din păcate au fost și cazuri cu decese din cauza acestor înțepături”, a adăugat dr. Bocșan, în interviul acordat monitorulcj.ro.

Astmul, o formă de manifestare a alergiei

Totodată, astmul poate să fie o formă de manifestare a unor alergii, însă acesta este mai rar determinat de polenuri. Acest lucru se poate întâmpla în timpul furtunilor sau în medii foarte poluate, spune medicul alergolog:

„Astmul alergic este o formă de manifestare a alergiei. La fel ca rinita sau conjunctivita alergică. Este o parte din complexitatea a ceea ce înseamnă astm bronșic, dar polenurile mai puțin determină reacții atât de severe. De obicei, în timpul furtunilor sau în zonele în care există poluare excesivă polenul are tendința de a veni mai agresiv și atunci pot să apară crizele de astm. Contează și mediul.”

Un astm netratat poate să ducă la spitalizări sau urgențe:

„Și un astm sever netratat poate să ducă la crize severe care pot duce la spitalizări, la prezentări în serviciul de urgență. Acum, totuși, tratamentul astmului a evoluat foarte mult și sunt mai puține cazurile de deces din cauza crizei de astm. Există terapii extrem de eficiente, atât pentru crize, cât și pentru prevenirea lor. Pacienții sunt învățați cum să procedeze, cum să-și gestioneze boala în momentul în care sunt diagnosticați. Societatea Română de Alergologie a marcat marți Ziua Astmului printr-un simpozion la Timișoara, iar weekend-ul viitor va fi un simpozion legat de astm, abordarea interdisciplinară a astmului, cu colegi din alte specialități pentru că astmul poate să aibă și alte cauze, nu numai alergie.”

Alergia nu poate fi prevenită

Dacă v-ați întrebat până acum dacă există vreun mod de prevenție a acestor alergii, răspunsul este negativ. Din păcate, până în acest moment nu s-a găsit un „leac” pentru aceste afecțiuni, dar pot fi prevenite reacțiile severe și boala poate fi ținută sub control:

„Nu putem să prevenim complet o alergie în populația generală, nu putem să spunem că anumiți pacienți vor face alergii. Unii au un risc mai mare - cei care au un istoric familial de boală alergică, dar ce putem preveni (tratând corect o rinită sau o conjunctivită alergică) este dezvoltarea unui astm, ca boala să se extindă de la nas și spre plămâni. Putem preveni episoadele de acutizare printr-un management corect al bolii. În cazul înțepăturilor de insecte putem preveni reacțiile anafilactice folosind acea trusă de urgență, deci reacțiile severe amenințătoare de viață.

Există medicamente cu administrare orală care controlează simptomele de rinită, de conjunctivită sau simptomele cutanate. Dacă pacientul are manifestări de astm trebuie indicată uneori medicație inhalatorie, depinde de severitatea bolii. Orice pacient cu manifestare alergică ar trebui să aibă o evaluare făcută de alergolog. El stabilește în funcție de severitatea manifestărilor, de sezoanele în care pacientul prezintă simptome, care ar fi riscurile. În funcție de aceste lucruri se decide tratamentul. Se face, de obicei, un tratament în trepte cu medicație orală, locală, de exemplu administrare intranazală în rinită sau inhalatorie în astm, unguente pentru erupțiile cutanate, dar tratamentul se face individualizat”, a mai spus medicul.

Risc mai mare de alergie dacă stai mult în casă

În același timp, persoanele care petrec foarte mult timp în casă și nu ies des afară sunt supuși unor riscuri mai mari de a dezvolta o alergie, dar nu neapărat la alergiile de primăvară. Cea mai frecventă afecțiune în acest sens este alergia la „praf”:

„Un pacient poate să fie alergic la diverse substanțe, alergeni, care pot fi din mediul exterior și aici este vorba mai degrabă despre polenuri sau pot fi chiar din interiorul casei. Cea mai frecventă alergie este alergia la acarieni (din praful de casă). De aceea se spune că cine stă mult în casă, dacă are o predispoziție spre alergie, are șanse mai mari să sensibilizeze la acarieni. Dar aceștia sunt considerați alergeni pereni care există tot timpul anului. 

Simptomele date de acarieni sunt mai pregnante sezonul rece, când se înmulțesc. Căldura și lumina îi mai reduc, dar da, într-adevăr, statul în casă între covoare care strâng acarieni, cu multe țesături și multă sursă de expunere la acarieni favorizează apariția alergiilor la acarieni - respectiv rinită sau mai sever astmul”, a explicat dr. Corin Bocșan, conferențiar la UMF Cluj.

Foto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Ce știm despre hepatita acută la copii și care sunt semnele care te trimit la medic? Explicațiile unui medic de la UMF Cluj

Studiu UMF Cluj despre efectele războiului asupra românilor. Psihiatru: „Există stări de tensiune, încordare, stres major.” Tu cât de afectat ești?

Nadim Al Hajjar, chirurg și profesor la UMF Cluj: „În sala de operație, detaliile fac diferența“

abonare newsletter