Sănătate

Studiu UMF Cluj despre efectele războiului asupra românilor. Psihiatru: „Există stări de tensiune, încordare, stres major.” Tu cât de afectat ești?

Un studiu UMF Cluj, încă în desfășurare, urmărește cât de afectați sunt românii de războiul din Ucraina. Medicul psihiatru Cătălina Crișan explică ce mecanisme de adaptare folosesc românii în această perioadă, dar și cât de anxioși devin din cauza conflictului armat.

Mașină blindată rusească arsă „Tigru” în Harkov, Ucraina - 27 februarie 2022 / Sursă foto: depositphotos.com

 

 


Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca are în desfășurare un studiu în ceea ce privește nivelul de stres cu care se confruntă românii din cauza războiului din Ucraina și modul lor de adaptare la această situație. 

 


Studiul are ca scop evaluarea tulburărilor emoționale, în principal a anxietății, dar și a mecanismelor de adaptare și a impactului asupra calității vieții populației române pe care conflictul din țara vecină îl are.

Acesta se desfășoară în cadrul disciplinei de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, pe o perioadă de două luni, sub coordonarea doctorului Șef de Lucrări Cătălina Crișan. Până în prezent, 380 de persoane au răspuns la întrebările elaborate de specialiști ai UMF Cluj, dar încă se strâng răspunsuri.


Dr. Cătălina Crișan, Șef Lucrări la catedra Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

Despre factorul de stres

Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, început în data de 24 februarie 2022, reprezintă un declanșator de stres major pentru populația întregului Glob, cu posibile efecte devastatoare asupra sănătății mentale în țările vecine conflictului, precum România, Republica Moldova, Polonia. 

Invazia a dus deja la un număr foarte mare de victime, în continuă creștere, iar extinderea conflictului dincolo de granițele celor două țări reprezintă un stresor major pentru populația noastră. Indivizii se confruntă și cu alți factori de stres, precum influxul de refugiați și efectele pe termen mediu și lung ale destabilizării economice generate de conflict, accesul la resurse energetice și alimente de bază, posibilitatea scindării familiale în cazul implicării României în conflict, dar și lipsa accesului la informații credibile și verificabile.


Mai mult decât atât, conflictul militar afectează o populație deja consumată psihic de efectele prelungite ale pandemiei COVID-19, efecte care se desfășoară în continuare, deși sunt gestionate mai eficient de către autorități. Astfel, fiecare individ este nevoit să găsească cea mai bună modalitate de adaptare (coping) la situația actuală, astfel încât calitatea vieții să rămână peste un nivel prag. Studiile arată că exisă trei mecanisme principale de adaptare care funcționează în această perioadă - organizarea unui program zilnic, căutarea sprijinului social și o abordare pozitivă a situației actuale.

Stres, adaptare și impact

Studiul evaluează trei elemente extrem de importante, pe perioada războiului. Este vorba despre nivelul de stres pe care îl resimt românii (având în vedere conflictul armat ce are loc pe teritoriul unei țări învecinate), mecanismul de adaptare la această situație stresantă și impactul, despre care ne vorbește mai multe dr. Cătălina Crișan, medic primar psihiatru, într-un interviu acordat monitorulcj.ro.


„Studiul evaluează trei elemente extrem de importante. Pe de-o parte e vorba despre nivelul de stres/anxietate pe care populația din România îl resimte în această perioadă extrem de îngrijorătoare. Pe de altă parte, studiul evaluează mecanismele de coping/adaptare - un proces de adaptare psihică și comportamentală la care recurgem pentru a controla prevederile unui scenariu, atunci când sunt dincolo de abilitățile noastre de a face față sau pentru a diminua sentimentele adverse și conflictele care rezultă din factorii de stres. Cel de-al treilea element e impactul pe care îl are conflictul care se desfășoară în acest moment între Rusia și Ucraina. Nu numai asupra stării psihice, a modului în care putem face față, ci și asupra calității vieții. Conflictul militar reprezintă pentru ambele țări implicate, dar și pentru celelalte țări, în special cele din proximitate, un factor de stres major, atât în ceea ce privește viața personală, cât și viața profesională: prin numărul mare de victime, anumite reglementări legislative, consecințe pe toate planurile - economice, profesionale sau posibilitatea extinderii conflictului”, a declarat pentru monitorulcj.ro dr. Crișan.

Până în prezent, în cadrul studiului nu s-au observat schimbări mari ale calității vieții, iar respondenții au mărturisit că au un nivel bun de funcționalitate:

„Avem 380 de persoane care au răspuns întrebările noastre. Ce am observat până în acest moment este faptul că oamenii apreciază în cea mai mare parte că au o calitate bună și chiar foarte bună a vieții, în toate cele patru domenii pe care le evaluează scala pe care am inclus-o în studiu: sănătate fizică, sănătate psihologică, relații sociale și mediu. Oamenii apreciază că au un nivel bun de funcționalitate și de calitate a vieții. Din punct de vedere al calității vieții, nu am observat schimbări foarte mari, cel puțin până acum. Oamenii încearcă să își trăiască viața cât mai bine, nu simt că au impact foarte mare, deși stresul există”, a adăugat dr. Cătălina Crișan.

Românii nu recurg la alcool sau alte substanțe pentru adaptare

În ceea ce privește mecanismele de adaptare, specialiștii UMF folosesc scala de coping care evaluează mai multe modalități pe care le putem folosi în situații de stres.

Există următoarele mecanisme de adaptare: planificare, eliminarea activităților concurente, reținerea de la acțiune, căutarea suportului instrumental, căutarea suportului emoțional, reinterpretare pozitivă, acceptare, negare, descărcare emoțională, orientarea spre religie, pasivitate mentală/comportamentală sau recurgerea la anumite substanțe cum ar fi alcoolul sau medicamente.

„Din răspunsurile primite până acum, ce am observat este că populația românească are modalități bune de coping și anume, în special, coping activ: își continuă activitățile, se implică în task-urile pe care le au, planifică anumite acțiuni și fac tot ce pot să le ducă la bun sfârșit fără a apela la reținerea de la anumite acțiuni. Pe de altă parte, populația românească apelează la sprijin emoțional - la cunoștințe, prieteni, persoane care le sunt acasă. Acesta este un lucru extrem de important care s-a dovedit, în toate studiile care au evaluat modalitățile de adaptare în perioade de mare stres, că funcționează. 

Aceste modalități de coping activ, de reinterpretare pozitivă a situației - să găsești partea bună, să iei ce-i mai bun din situația în care te aflii, să apelezi la suportul emoțional al oamenilor pe care-i cunoști ca să depășești cu bine situația și să nu negi situația - s-a dovedit a fi prezent și la populația din România care a completat până la acest moment chestionarul studiului”, a spus dr. Cătălina Crișan.

Ca mecanism de adaptare la situații de stres major, până în prezent, studiul aflat în desfășurare arată că respondenții nu au recurs la consumul de alcool sau alte substanțe, spune medicul primar psihiatru Cătălina Crișan:

„Un element care a reieșit la cei care ne-au răspuns până acum este că populația nu apelează la metode de adaptare de genul consumului de substanțe, alcool, alte substanțe psihoative sau creșterea consumului de țigarete.”

Stare de tensiune, încordare și stres major

În ceea ce privește modul în care se simt românii și impactul pe care războiul din Ucraina îl are asupra lor, specialiștii UMF Cluj au observat că există stări de tensiune, încordare, stres psihic.

Pe scurt, anxietatea psihică este mai întâlnită în rândul românilor decât anxietatea fizică:

„În ceea ce privește cel de-al treilea element, evaluarea anxietății pe care o resimte populația din România în această perioadă de stres major, rezultatele noastre arată până acum că într-adevăr indivizii resimt o stare de tensiune, încordare, tulburări de concentrare, de somn, stare de stres psihic în proporție destul de mare - procentele sunt undeva la 60-70%.

Ca preponderență predomină anxietatea, în special psihică, mai mult decât cea fizică, ce se referă la simptome precum: simptome cardiovasculare, senzație de opresiune toracică, palpitații, dureri în piept, dispnee, tulburări de respirație, tulburări respiratorii, gastrointestinale, senzație de arsuri la nivelul stomacului, senzație de greață/vărsături, tulburări somatice, senzoriale, senzații vegetative sau senzații gastrointestinale. Practic, predomină mai degrabă o anxietate la nivel psihic - cu stres major: stare de tensiune, încordare, dificultăți de concentrare, insomnii”, a mai spus dr. Cătălina Crișan.

Studiul pe care îl realizează specialiștii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca este încă în desfășurare. Pentru a contribui, puteți să răspundeți la chestionar accesând linkul: https://forms.gle/qgekKnZxiMLntEqt6.

Până la finalul studiului, eșantionul reprezentativ populației generale din România se dorește a fi de minim 1.500 de persoane. 

Sursă foto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Sondaj IRES: 8 din 10 români urmăresc evoluția războiului din Ucraina. În cazul unui conflict în România, 14% ar părăsi țara

Ce părere au românii despre războiul din Ucraina. Peste 70% dintre români spun că Rusia a comis crime împotriva ucrainenilor

abonare newsletter