Politică

Cum a afectat războiul din Ucraina Europa și întreaga lume, la trei luni de la izbucnire?

Urmările conflictului armat din Ucraina depășesc granițele țării și chiar pe cele ale continentului european, provocând crize și îngrijorări cu privire la viitor în lumea întreagă. La trei luni de la invazia Rusiei în Ucraina, facem o trecere în revistă a efectelor războiului, atât în plan intern, cât și internațional.

Războiul a dovedit nu numai că armata Moscovei e într-o stare mult mai proastă decât ar fi crezut oricine, ci și că ucrainenii nu se predau. FOTO: Facebook/ General Staff of the Armed Forces of Ukraine

 

 


Pe 24 februarie, la orele 5.30 (4.30 ora României), președintele rus Vladimir Putin anunța la televizor, într-un discurs surpriză, o operaţiune militară în Ucraina, pentru a-i „apăra pe separatiștii” din estul țării. În ultimele trei luni, războiul a dovedit nu numai că armata Moscovei e într-o stare mult mai proastă decât ar fi crezut oricine, ci și că ucrainenii nu i-au primit cu brațele deschise și nici nu s-au predat rapid. De cealaltă parte, comunitatea internațională, cu excepția partenerilor clasici ai Rusiei, a dat dovadă de solidaritate și s-a mobilizat și a trimis Ucrainei ajutoare materiale, armament și bani. 

 


Vom face o trecere în revistă a celor mai recente evenimente, dar și a celor de mare impact național și mondial. 

Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

Bilanțul celor două armate

Rusia ar fi pierdut până acum în Ucraina, în trei luni de război, peste 29.300 de militari, aproape 1.300 de tancuri, peste 3.000 de blindate, și 400 de avioane și elicoptere de luptă. De cealaltă parte, și Rusia publică bilanțul pagubelor produse Ucrainei și spune că doar în ultima zi a mai doborât un MiG-29 ucrainean, însumând practic mai multe avioane de luptă decât avea Ucraina în total pe hârtie la începutul războiului.


Bilanțul publicat de Armata Ucrainei: 29.350 de soldați (+150 față de ultima zi), 1.302 tancuri (+9), 3.194 de vehicule blindate de luptă (+28), 606 sisteme ale artileriei (+2), 201 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS, 93 sisteme antiaeriene, 205 de avioane (+1), 170 de elicoptere, 13 vase/bărci/nave, 2.213 de vehicule (+7), 480 drone (+4), 112 rachete de croazieră (+2).

Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism.


Similar, și Rusia anunță că a provocat la rândul său pagube masive forțelor armate ucrainene. În ultimul său bilanț publicat pe Tass.ru, Rusia spune că a reușit să doboare un alt avion de vânătoare ucrainean MiG-29 în apropiere de Kramatorsk, precum și că a distrus un sistem de rachete antiaeriene Buk M1.

Potrivit Rusiei, în total, de la debutul „operațiunii militare speciale”, forțele sale ar fi reușit să distrugă în Ucraina: 995 vehicule aeriene fără pilot, 178 de avioane, 125 elicoptere, 320 de sisteme de rachete antiaeriene, 3.243 de tancuri și alte vehicule blindate de luptă, 425 de sisteme de lansare multiplă de rachete MLRS, 1.658 sisteme de artilerie de câmp și mortiere, 3.124 de unități de vehicule militare speciale.


Nici datele prezentate de Rusia nu pot fi confirmate independent.

Circa 15.000 de soldați ruși ar fi murit

Ministerul Apărării din Marea Britanie estimează că bilanțul morților suferit de ruși în Ucraina este similar celui rezultat în războiul sovietic din Afganistan.

În jur de 15.000 de soldați sovietici au murit și alți 35.000 au fost răniți în războiul care s-a desfășurat din 24 decembrie 1979 și 15 februarie 1989.

„O combinaţie de tactici slabe de nivel scăzut, acoperire aeriană limitată, lipsă de flexibilitate şi o abordare de comandă pregătită să întărească eşecurile şi greşelile repetate a dus la această rată ridicată de victime, care continuă să crească în ofensiva din Donbas”, se arată în raportul zilnic al Ministerului britanic al Apărării.

Prima regiune din Ucraina unde se folosește rubla

Noile autorităţi proruse din regiunea ucraineană Herson, ocupată de Moscova, au adoptat luni rubla rusă ca monedă oficială în paralel cu grivna ucraineană, relatează AFP.

„Regiunea devine o zonă cu dublă monedă: rubla va circula în paralel cu grivna. Companiile şi antreprenorii vor putea afişa preţurile în cele două monede”, a anunţat administraţia civilă şi militară prorusă din această regiune situată în sudul Ucrainei.

„Cursul este de două ruble pentru o grivna”, a adăugat administraţia într-un comunicat postat pe contul său de Telegram.

Administraţia adaugă că prima agenţie a unei bănci ruse se va deschide „foarte curând” în Herson, capitala regiunii, şi că „toţi antreprenorii” pot deschide acolo un cont „dacă îşi doresc asta”.

Oraşul Herson, apropiat de Crimeea anexată de Moscova în 2014, a fost primul oraş important ocupat, la 3 martie, de ruşi de la începutul ofensivei pe care ei au declanşat-o împotriva Ucrainei.

Masacrul de la Bucha a șocat lumea întreagă

Bucha va rămâne în memoria tuturor drept scena unui masacru. Peste 400 de localnici au fost executați de forțele ruse aflate în retragere, iar președintele Volodimir Zelenski spune că este vorba despre un genocid comandat într-un război de anihilare. 

NATO vorbește despre acte „oribile” și „absolut inacceptabile”, Germania cere să se facă lumină asupra „crimelor comise de armata rusă” împotriva civililor, în timp ce Franța spune că autoritățile ruse vor trebui să răspundă pentru aceste crime. Imaginile din satelit arată că rușii ar fi pregătit o groapă comună în Bucha încă din data de 10 martie. 

13.000 de dosare privind crime de război

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat luni că la ora actuală autorităţile ucrainene au deschis circa 13.000 de dosare legate de presupuse crime de război comise de militari ruşi în cursul invaziei în Ucraina, relatează Reuters şi Interfax-Ukraina.

„La ora actuală, avem peste 13.000 de cazuri (în curs de investigare) doar cu privire la crimele de război”, a spus Venediktova într-un interviu pentru Washington Post.

„La această categorie au fost comunicate suspiciuni referitoare la 49 de persoane împotriva cărora am deschis dosare penale pentru crime de război”, a afirmat Venediktova în cadrul deschiderii luni a expoziţiei Russia War Crimes House în clădirea care a fost timp de mai mulţi ani „casa Rusiei la Davos”, unde în prezent se desfăşoară Forumul Economic Mondial.

Totodată, luni, 23 mai, primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina a fost condamnat la închisoare pe viață.

Vadim Şişimarin, 21 de ani, a fost găsit vinovat de uciderea unui civil neînarmat în primul proces pentru crime de război ținut în Ucraina. El şi-a recunoscut vina de a-l fi împuşcat mortal, la ordinul unui superior, pe Oleksandr Şelipov, de 62 de ani, civil, la data de 28 februarie, în satul Ciupahivka.

Kievul acuză Rusia de atrocităţi şi brutalitate împotriva civililor în cursul invaziei ruse în Ucraina. Rusia neagă că ar fi luat la ţintă civili sau implicarea în crime de război în cadrul a ceea ce ea denumeşte „operaţiune specială militară” în Ucraina.

Zelenski a cerut din nou „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, luni, la Forumul Economic Mondial de la Davos, „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei pentru a descuraja orice țară să lanseze un război neprovocat împotriva unui stat vecin, transmite BBC.

În opinia sa, printre măsurile care ar trebui aplicate se numără un embargo total asupra petrolului rusesc, interzicerea accesului tuturor băncilor rusești la sistemele globale și interzicerea comerțului cu Rusia.

Liderul de la Kiev, care s-a adresat, luni, participanţilor la Forumul Economic Mondial de la Davos, la care se discută despre reconstrucţia Ucrainei după război, spune că Ucraina are nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei.

Președintele Zelenski și-a încheiat discursul citându-l pe fostul secretar de stat american George Marshall, al cărui program de redresare europeană a contribuit la reconstrucția Europei de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial. El a afirmat că faimoasele cuvinte ale lui Marshall, care spunea că planul său de redresare nu s-a opus niciunei țări sau ideologii, ci s-a opus „foametei, sărăciei, disperării și haosului”, sunt încă „relevante astăzi”.

„Propunerile mele sunt toate la fel”, a adăugat Zelenski, anunțându-și intenția de a scăpa nu doar Ucraina, ci orice țară care este atacată de aceste patru probleme: foamete, sărăcie, disperare și haos.

20 de ţări vor trimite un nou ajutor de securitate

Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că aproximativ 20 de ţări au anunţat noi tranşe de asistenţă în materie de securitate pentru Ucraina în timpul unei întâlniri virtuale cu aliaţii pentru coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, potrivit Reuters.

Printre cei care au anunţat noi pachete de asistenţă se numără Italia, Danemarca, Grecia, Norvegia şi Polonia, a declarat Austin presei. Danemarca urmează să furnizeze un lansator de rachete pentru apărarea coastelor ucrainene.

În acelaşi timp, secretarul american al apărării a subliniat luni angajamentul ţării sale de a ajuta Ucraina pe plan militar „până la sfârşit”, notează EFE.

Şeful Pentagonului a explicat că ultimul pachet de ajutor al SUA, în valoare de 40.000 de milioane de dolari, va permite ca Ucrainei să-i fie furnizate mai multe sisteme de artilerie şi vehicule blindate. Mai exact, el a indicat că vor fi trimise 18 noi obuziere, 18 vehicule tactice pentru transportarea acestora, sisteme de artilerie, sisteme radar şi alte echipamente pentru armată.

Milioane de oameni, în pragul foametei

Dincolo de tragediile de pe frontul deschis de Rusia, odată cu invadarea Ucrainei victimă a picat întreaga lume. Rusia a blocat porturile Ucrainei la Marea Neagă și, implicit, exporturile de cereale. David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (WFP), din cadrul ONU, avertiza pe 19 mai că milioane de oameni din întreaga lume vor ajunge în pragul foametei dacă porturile Ucrainei nu vor fi redeschise pentru a permite transportul de cereale, scrie The Economist. 

Sistemul alimentar global este oricum deja slăbit de pandemia de COVID-19, de schimbările climatice și de o insecuritate energetică, scrie publicația financiară. Războiul înrăutățește și mai mult criza alimentară în condițiile în care Rusia și Ucraina împreună asigură 12% din comerțul cu cereale la nivel mondial și sunt printre primele cinci state exportatoare de cereale. 

Prețurile cerealelor au crescut de la începerea războiului, iar asta a dus la creșterea prețurilor alimentelor de bază. Consecința este că tot mai mulți oameni riscă să ajungă în pragul foametei: aproape 250 de milioane, arată The Economist. „Putin nu ar trebui să folosească mâncarea drept armă. Liderii lumii trebuie să vadă foametea ca o problemă globală ce necesită urgent o soluție globală”, notează publicația britanică. 

Record aboslut de refugiați în lume

Invadarea Ucrainei de către Rusia a crescut pentru prima dată numărul persoanelor strămutate în întreaga lume la peste 100 de milioane, a avertizat luni ONU, scrie BBC.

„Numărul persoanelor forţate să fugă din cauza conflictelor, violenţei, încălcărilor drepturilor omului şi a persecuţiilor a depăşit pentru prima dată pragul de 100 de milioane, sub efectul războiului din Ucraina şi a altor conflicte mortale”, potrivit unui comunicat al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). „Cifra de 100 de milioane este uluitoare, îngrijorătoare. Este o cifră care nu ar fi trebuit niciodată atinsă”, a declarat Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

„Acest lucru trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru ca noi să rezolvăm şi să prevenim conflictele distructive, să punem capăt persecuţiilor şi să luptăm împotriva cauzelor profunde care îi obligă pe oameni nevinovaţi să-şi părăsească locuinţele”, a avertizat el.

Peste un milion de cetățeni ucraineni au intrat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia, în 24 februarie, a transmis luni Poliția de Frontieră.

Duminică au intrat în țară 7.903 cetăţeni ucraineni, în scădere cu 17,4% faţă de ziua precedentă. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.733 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 23,3% faţă de ziua precedentă), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.041 cetăţeni ucraineni (creştere cu 0,8% faţă de ziua precedentă).

De la declanşarea războiului și până la data de 22 mai, ora 24.00, au intrat în România 1.003.246 de cetăţeni ucraineni.

Finlanda și Suedia vor să adere la NATO

Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor 1990 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.

Finlanda și Suedia au depus oficial marți, 18 mai, documentele pentru aderarea la NATO, iar secretarul general al alianței militare occidentale, Jens Stoltenberg, califica momentul drept unul „istoric”. Cele două țări scandinave au stat mult timp departe de aderarea la NATO. Acum, însă, doresc să se alăture alianței militare după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat noi îngrijorări în materie de securitate în întreaga regiune. 

Pentru aderare, este necesară unanimitatea celor 30 de membri ai Alianţei, iar Turcia blochează, în prezent, cererile Suediei și Finlandei. Ankara consideră că Suedia şi Finlanda adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Turcia de organizarea tentativei de puci din iulie 2016.

Finlanda şi Suedia vor trimite miercuri delegaţii la Ankara pentru a încerca să înlăture opoziţia Turciei faţă de cererile celor două ţări nordice de a adera la NATO, a anunţat marţi ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto, informează Reuters.

„Trimitem delegaţiile noastre în vizită la Ankara, de fapt atât Suedia, cât şi Finlanda. Acest lucru se va întâmpla mâine, aşa că dialogul continuă”, a spus Haavisto în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia), care se încheie joi.

În 16 mai, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa se va opune cererilor de aderare la NATO din partea ţărilor care au impus sancţiuni Turciei. Suedia şi Finlanda au introdus un embargou asupra exporturilor de arme către Ankara după incursiunea militară turcă în Siria, din 2019.

CITEȘTE ȘI:

Zelenski cere Occidentului lansatoare multiple de rachete și spune că Ucraina a „rupt coloana vertebrală” a armatei ruse

abonare newsletter