Politică

Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, declarată neconstituțională de CCR

Curtea Constituţională a României a stabilit, joi, că este neconstituţională legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.

Legea prin care se elimină pensiile speciale ale parlamentarilor, neconstituțională.

 

 


Surse din CCR au declarat pentru Agepres că decizia a fost luată cu 6 voturi „pentru” admitere şi 3 „împotrivă”.

 


Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale.

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News


Excepţiile de neconstituţionalitate vin de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara.

Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. S-au înregistrat 357 de voturi „pentru”, iar 30 de parlamentari nu au votat.


Astfel, peste 400 de foști parlamentari au atacat în instanță legea prin care pensiile lor speciale, primite de la Legislativ, sunt abrogate, primele verdicte date de instanță fiind că pensiile speciale rămân eliminate.

Parlamentul României avea la începutul anului 251 de procese cu peste 400 de foști senatori și deputați care vor să-și recupereze în instanță pensiile speciale.


Cum au motivat judecătorii?

Argumentele instanțelor au același numitor comun, și anume că legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării acestor indemnizații, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare, arăta Libertatea, în ianuarie. 

„Faptul că acestei prestații a statului, materializată prin indemnizația pentru limită de vârstă a parlamentarului, nu i se opune contribuția asiguratului la fondul din care este acordat acest drept, precum și caracterul succesiv al acestei prestații, dobândirea dreptului la indemnizație nu poate fi considerată o obligație fără de sfârșit a statului”, se arată în motivarea Curții de Apel Oradea.

La rândul lor, judecătorii Curții de Apel Timișoara au invocat în dosarul fostului deputat Király András-György deciziile Curții Constituționale, care, la rândul ei, a stabilit că statul, prin legiuitor, are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

La Curtea de Apel Pitești, fostul deputat Mihail Jugravu a pledat în fața judecătorilor pentru anularea ordinului prin care i-a fost revocată indemnizația, dând exemplul pensiei speciale a magistraților. Argumentul său nu a fost agreat de instanță, care l-a considerat neîntemeiat. „O carieră profesională se formează și se dezvoltă distinct de alegerile pe care le face corpul electoral la un moment dat, iar sub acest aspect este opțiunea legiuitorului să stabilească diverse categorii de indemnizații”, au motivat judecătorii. 

Emiterea ordinului de sistare a pensiilor speciale, legală

Instanța a apreciat că emiterea ordinului de sistare a pensiilor speciale pentru parlamentari a fost în acord cu prevederile legale, subliniind că indemnizația pentru limită de vârstă nu este un „bun” și că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acesteia, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetare a acordării acestei indemnizații. 

Amintim că, anul trecut, circa 400 de foști parlamentari au atacat în instanță legea prin care pensiile lor speciale, primite de la Legislativ, sunt abrogate. Printre cei 400 care au atacat în instanță abrogarea pensiei speciale de parlamentar sunt Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Petre Daea, Irina Loghin și Norica Nicolai.

Pensia medie a unui fost parlamentar era de 5.714 lei, cuantumul fiind stabilit în funcţie de numărul de mandate. Un parlamentar care a activat doar patru ani primea circa 2.000 de lei, însă cei care au avut trei sau mai multe mandate încasau peste 10.000 de lei.

La momentul abrogării acestor pensii, erau 827 foști parlamentari care beneficiau de această indemnizație pe viață, iar efortul bugetar era de circa nouă milioane de euro, pe an. Din aceștia, 438 s-au adresat instanței, pentru a-și apăra pensia.

CITEȘTE ȘI:

Pensii speciale da, burse de merit ba! Consilier USR Cluj: „«România educată» ar trebui botezată «Educația abandonată»”

Ultimele Stiri
abonare newsletter