Politică

La inaugurarea lui Matei Corvin, tricolorul nu s-a văzut de steagurile maghiare

<p><img src="documente/stories/04_aprilie/03_ziua/matei corvin.jpg" border="0" style="float: left; margin: 5px;" />Peste 1000 de cetăţeni au luat parte sâmbătă la inaugurarea grupului statuar al regelui Ungariei Matei Corvin. Au luat parte şi reprezentanţi ai guvernelor României şi Ungariei. Premierul Emil Boc, a cărui prezenţă fusese anunţată, nu a participat la eveniment.</p> <p> </p>

Statuia lui Matei Corvin din Piaţa Unirii a fost inaugurată oficial sâmbătă, 2 aprilie, la mai bine de patru luni de la finalizarea lucrărilor de restaurare, în prezenţa autorităţilor române şi maghiare.

La manifestare au luat parte peste 1000 de cetăţeni, majoritatea de etnie maghiară, care au venit cu steaguri ale Ungariei. În schimb, tricolorul României a fost arborat doar într-un colţ, clar eclipsat de drapelul statului vecin, ceea ce i-a nemulţumit pe o parte dintre politicienii clujeni.

Premierul Emil Boc a lipsit de la eveniment, deşi iniţial fusese anunţată şi prezenţa sa.

Din partea Guvernului României au luat parte la inaugurare şi au vorbit despre statuia din Piaţa Unirii ministrul culturii şi patrimoniului naţional şi, totodată preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor, şi secretarul de stat Vasile Timiş.

Guvernul de la Budapesta a fost reprezentat de vicepremierul Semjén Zsolt, ministrul Resurselor Naţionale, Réthelyi Miklós, şi secretarul de stat Szőcs Géza.

De asemenea, printre cei care au luat cuvântul s-au numărat şi vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes.

La eveniment au mai fost prezenţi primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, viceprimarul Laszlo Attila, preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe şi subprefectul Vasile Cozma.

Înaintea discursurilor oficiale au fost intonate imnurile oficiale ale României şi Ungariei, guvernele celor două state contribuind cu sume egale la restaurarea statuii.

Apostu, mândru de colaborarea dintre români şi maghiari

„Acest monument a fost restaurat prin efortul comun al guvernelor român şi ungar. Această restaurare demonstrează încă o dată buna colaborare dintre români şi maghiari, care au înţeles că dezvoltarea oraşului pentru a fi o metropolă cu adevărat europeană reprezintă un deziderat prea important pentru a fi ratat datorită unor dispute artificiale. Românii şi maghiarii deopotrivă au înţeles că e mult mai înţelept să lucreze împreună să dezvolte oraşul în care locuim cu toţi, noi clujenii. Astăzi, Cluj-Napoca este o cetate în care s-a instaurat normalitatea, un oraş european obişnuit în care valorile împărtăşite sunt armonia şi toleranţa. Sunt mândru că am ocazia să continui proiectele începute acum şapte ani şi doresc să-i felicit cu această ocazie şi pe colegii maghiari de la Primărie pentru colaborarea eficientă în folosul clujenilor” a declarat primarul Sorin Apostu.

Kelemen Hunor: “Adevărul a învins”

La rândul său, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a ţinut să sublinieze importanţa statuii, atât pentru maghiari, cât şi pentru români.

“Până la urmă, iată că adevărul a învins. A învins adevărul pentru că spiritualitatea acestui rege, moştenirea şi tot ce ne-a lăsat, ardeleni, clujeni, maghiari, români, trebuie păstrat şi trebuie dat mai departe pentru generaţiile viitoare. Soarta statuii a fost la un moment dat pusă în discuţie. A fost un primar, nici nu merită să-i amintim numele, care a vrut să scoată statuia regelui Matei din piaţa centrală şi atunci maghiarii din Cluj, intelectualii români, toată societatea din Cluj s-a ridicat şi a spus «nu». În 2006, la iniţiativa societăţii civile din Cluj, la şedinţa comună a guvernelor român şi ungar, am decis ca printr-un efort comun să renovăm această statuie”, a transmis Kelemen Hunor.

Tokes: “A fost rău şi greu să fii maghiar în Transilvania”

Vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes a reamintit despre pericolele la care a fost expusă statuia lui Matei Corvin de-a lungul timpului, dar a vorbit şi despre ce înseamnă să fii maghiar în Transilvania.

„Centrul Clujului, centrul Transilvaniei şi-a recăpătat statuia în splendoarea ei. Mathias a supravieţuit războaielor, imperiilor trecătoare, între altele şi domniei nefericite a lui Gheorghe Funar. Mathias trăieşte din nou şi, până va trăi el, va trăi şi dreptatea. În era lui Ceauşescu şi în cea a lui Funar a fost rău şi greu să fii maghiar în Transilvania. A sosit timpul ca, redobândindu-ne drepturile individuale şi colective, mândria naţională şi personală, să fie din nou un lucru bun să fii maghiar în Transilvania şi în Ungaria”, a spus europarlamentarul Laszlo Tokes.

Inaugurare, după 4 luni de la dezvelire

Inaugurarea statuii restaurate a avut loc la mai bine de patru luni de la dezvelirea sa după încheierea lucrărilor. Iniţial, s-a dorit inaugurarea oficială a statuii pe pe 22 ianuarie, de Ziua Culturii Maghiare, iar mai apoi evenimentul a fost mutat în data de 23 februarie, chiar de ziua de naştere a lui Matei Corvin. În cele din urmă, ziua de 2 aprilie a fost stabilită ca dată oficială de inaugurare a statuii ecvestre din Piaţa Unirii.

Reabilitarea grupului statuar a fost executată de firma sibiană Concefa şi a costat 1,6 milioane de lei. Deşi lucrările ar fi trebuit finalizate în vara anului trecut, termenul a fost prelungit de mai multe ori.

Statuia lui Mathyas, adusă cu trenul de la Budapesta

Ideea înălţării la Cluj a unei statui a lui Matei Corvin a datat încă din 1882, an în care Consiliul Legislativ Orăşenesc Cluj a stabilit executarea unui monument în cinstea fostului rege al Ungariei, născut la Cluj. Macheta lui János Fadrusz a fost aprobată de autorităţile locale clujene în 1894, ulterior aceasta câştigând marele premiu la Expoziţia Mondială din 1900 de la Paris. Costurile mari ale realizării monumentului au întârziat însă inaugurarea, astfel că festivităţile au avut loc abia în 12 octombrie 1902, în prezenţa a mii de oameni, precum şi personalităţi de seamă ale vremii.

Ansamblul monumental Matei Corvin este alcătuit din cinci statui, reprezentându-i pe regele Matei (ecvestru) şi pe cei patru generali ai săi – Paul Chinezu (comitele de Timiş), Blasius Magyar (bătrânul conducător al mercenarilor lui Matia Corvin - faimoasa „Armată Neagră”), Ştefan Szapolyai (vicerege al Ungariei) şi Ştefan Bathory (voievodul Transilvaniei).

Monumentul a fost finanţat prin subscripţii publice şi a fost realizat de sculptorul János Fadrusz, iar arhitectul Lajos Pákey a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului.

Statuile de bronz a lui Matei Corvin şi ale celor patru generali ai săi au fost aduse cu trenul de la Budapesta şi transportate pe şinele unei vechi linii de tramvai cu cai până în centrul Clujului, unde au fost amplasate pe soclul din piatră.

Pentru a rămâne în memoria Clujului, János Fadrusz a dat chipul său uneia dintre personalităţile din bronz care-l străjuiesc pe regele Matei, mai exact generalul Ştefan Bathory.

Pe soclu s-a aflat iniţial (între 1902-1918) inscripţia maghiară Mátyás Király (Regele Matia), înlocuită ulterior, în 1945 cu inscripţia latină Mathias Rex.

Deputatul Mircia Giurgiu şi social-democraţii critică absenţa tricolorului românesc

Deputatul clujean Mircia Giurgiu s-a declarat dezamăgit de felul în care a fost organizată inaugurarea statuii lui Matei Corvin. „Cu toate că evenimentul a fost organizat pe teritoriu românesc, nici un steag tricolor nu flutura, discursurile nu au fost traduse toate în limba română pentru ca persoanele de etnie română să le înţeleagă. Nu este normal ca românii să se simtă străini în propria lor ţară. Gestul organizatorilor acestui eveniment este perceput ca o sfidare a autorităţii române”, a declarat parlamentarul clujean. El a menţionat că va adresa ministrului Administraţiei şi Internelor o interpelare pentru a dispune verificarea situaţiei care a avut loc la Cluj-Napoca, pentru ca asemenea evenimente să nu mai aibă loc.

La fel de dezamăgită de evenimentul de sâmbătă a fost şi conducerea PSD Cluj. „Credem că este de datoria noastră să întrebăm autorităţile locale de ce la respectiva manifestare au fost arborate doar două steaguri româneşti într-o mare de steaguri ale statului maghiar, în condiţiile în care Piaţa Unirii se află în România, iar guvernul român a susţinut financiar (aproximativ 400.000 euro) restaurarea grupului statuar a lui Matei Corvin, rege român al Ungariei. De asemenea, constatăm cu tristeţe lipsa traducerii în română a discursurilor politice ale unor lideri maghiari ce probabil au uitat istoria comună determinată de personalitatea regelui Matei Corvin, tratându-l ca pe un «brand» exclusiv maghiar”, a transmis liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan. El s-a arătat indignat şi de faptul că plăcuţa cu citatul din Nicolae Iorga - “Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită” – nu a mai fost amplasată pe statuie după inaugurare. „Am constatat cu regret ca plăcuţa lui Nicolae Iorga nu mai este amplasată pe grupul statuar, fapt care încalcă grav o hotărâre a Consiliului Local şi istoria. Vă garantăm, dragi concetăţeni, că din respect pentru istoria ţării şi a eroilor noştri vom amplasa plăcuţa imediat ce vom câştiga alegerile şi vom fi la conducerea Primăriei Cluj-Napoca”, a declarat Remus Lăpuşan.