Politică

OPINIE. Jurnalistul sau influencerul

Pe cine să crezi, pe jurnalist sau pe influencer?

Viorel Nistor, lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism Viorel Nistor, lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism Viorel Nistor, lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism Viorel Nistor, lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism

 

 


În esență, întrebarea e proastă, neavenită, inutilă, redundantă (pentru un om bine educat media și cetățean implicat), dar iată că realitatea o face inevitabilă în „noul ecosistem media, dă năvală peste noi, trebuie să dăm un răspuns. Și nu e lucru de șagă, căci cadrul larg al acestui răspuns este cum ne informăm, pe cine credem, cum ne formăm opiniile, pe ce se bazează deciziile noastre? Iar asta nu mai e o chestiune de divertisment sau de timp liber, ci ține de însăși viața (personală) a fiecăruia. 

 


În luna iunie a acestui an, am pregătit și prezentat la FJSC din București o lucrare tocmai cu titlu „Jurnaliști vrs. Influenceri”, preocupat de apariția și funcționarea defectuoasă a acestui binom mediatic, sursa multor confuzii, iar dacă ar fi s-o scriu acum aș da ca exemplu cazul „Recorder vrs. Marian Godină”, ce a animat/tulburat acest sfârșit de săptămână. Pentru cei care n-au prins „scandalul”, am să-l prezint pe scurt, tocmai pentru că e mai mult decât un simplu articol de presă, mai mult decât o investigație despre funcționarea defectuoasă a Poliției și mai mult decât „încordarea” unui polițist-influencer ce-și folosește „influența” în social media pentru a decredibiliza presa și pentru a „spăla” imaginea publică a propriei instituții.

În 26 iulie, Recorder (site-ul profilat pe anchete jurnalistice de mare impact și bine creditate de publicul plătitor) publică o anchetă despre abuzuri din Poliția bihoreană dezvăluite chiar de către un angajat al acesteia. În esență, pornind de la un simplu „incident de parcare” între șoferi, este acuzat și demonstrat modul de funcționare vicios al Poliției, orientată către protejarea propriilor interese (personale, de grup, de castă) și nu siguranța și securitatea cetățeanului. Foarte grav, Poliția transmite date despre un angajat propriu unui om de afaceri pentru a permite soției acestuia să-l reclame și să se „răzbune” pe polițist că a fost jignită în parcare. Ca de obicei, se dau telefoane „sus”, orgoliile se umflă, vanitățile și interesele bat regulile și legile, se fac greșeli și presiuni, dar polițistul „rebel” nu cedează (articol complet aici). Bilanțul jalnic sună așa: doamna patron își retrage plângerea, conducerea Poliției Bihor mediază o „cădere la pace” cu propriul angajat, iar în ultimă instanță trece la „represalii” (evaluare psihologică/psihiatrică, marginalizare, declasare profesională etc.). Apoi ancheta Recorder, ca „ultimă soluție” în a opri „tăvălugul” sistemului împotriva cetățeanului singur. Acesta este cazul, dar pe fir, de pe plajă, din concediu, intervine polițistul-influencer Marian Godină pentru a acuza redacția Recorder de superficialitate și slabă documentare a „reportajului”, cum numește el obsesiv ancheta în cauză (detalii aici). 


De aici începe de fapt povestea care mă interesează în mod special, de la interferența unui cititor amator care, doar în baza popularității și a influenței în social media, își permite să intervină, să dea certificate de calitate, să facă aprecieri profesionale, să dea sfaturi jurnaliștilor cum să documenteze o investigație jurnalistică etc. Sigur că e o formă de impostură, de tupeu, de lipsă de respect față de alte profesii și față de cititorii publicației (cifrând milioane de oameni). Marian Godină intervine brutal, agresiv, amatorisic în apărarea confraților bihoreni, executând și un atac la reputația publicației Recorder, prin mai multe intervenții în rețele. Această atitudine surprinzătoare și deplasată (din „izmene” și de pe o plajă din Grecia), generează un răspuns elaborat al celor de la Recorder, care întăresc ipoteza inițială a anchetei și pun în vedere parțialitatea, impostura și înfumurarea influencerului Godină (detalii aici). Care nu „se lasă”, revenind repetat asupra subiectului și generând un adevărat „tărăboi” în rețele sociale și, ca de obicei, împărțind lumea în două, potrivnici și susținători. „Heităreala” e la modă, nimic de zis, și produce trafic și bani pentru cei care se află în această postură. E drept că Godină și-a cam „luat-o pe cocoașă” de data asta, provocând un fel de revoltă în propria rețea de fani. Dar nici asta nu interesează în primul rând, cât statutul și rolul distinct pe care trebuie să-l aibă cele două categorii luate în discuție: jurnaliști și influenceri. 

După toate definițiile, influencerul, această nouă postură și „profesie” din noul ecosistem media, are două scopuri: propria satisfacție/plăcere/împărtășire în raport cu publicul său și obținerea de bani (prin producerea de conținut). Nicăieri nu apar, nu sunt invocat interesul public, slujirea adevărului, responsabilitatea pentru cele spuse/scrise, nimic decât propriul succes și desfătare și valorificarea financiară a acestora. Spre deosebire de jurnalist, influencerul nu are rol social sau constitutional, nu servește democrației, politicii, civismului, bunei informări a cetățeanului, nu-și asumă așa ceva, nici nu-i cere cineva asta. Dar o cere jurnalistului sau o așteaptă de la el. Iar jurnalismul se află într-o dramatică stare de transformare și suferință (generate de multe cauze). Când nu-și face treaba (de informare corectă a cetățeanului) este criticat pe drept cuvânt și trebuie să-și apere propria credibilitate. Când își face treaba este atacat de influenceri, care gestionează, cum spuneam, alte interese. Cum este exemplul cu Marian Godină. Căci el nu este credibil nici ca influencer (fiindcă nu se pricepe la jurnalism, dar critică), nici ca polițist activ (ce-și apără breasla pe față), nici ca simplu cititor (căci fumurile influencerului emană prin toți „porii”).


Influencerii nu sunt jurnaliști este morala pe scurt a acestui episod, foarte simplă și necesară, dar nu atât de ușor de însușit.

Viorel Nistor este lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism. Viorel Nistor are peste 20 de ani de experienţă în presă şi predă jurnalismul de mai mult de 10 ani. A scris la revista NU, Ziua, Ziarul de Cluj şi Clujeanul.


Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

OPINIE. Viorel Nistor: „La ce e bun votul”

abonare newsletter