Politică

Cine sunt cei 10% din clujeni care nu au canalizare

<p><img src="documente/stories/11_noiembrie/12_ziua/canalizare.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Cei care nu au încă acces la canalizare locuiesc în 49 de comune.</p>

22 de comune din judeţul Cluj nu au deloc canalizare, iar alte 27 sunt în proces de realizare a reţelei de canalizare. Cu toate că 49 de comune nu au în prezent canalizare, numărul total al populaţiei care nu are acces la canalizare este de doar 10%.

O statistică publicată de econtext.ro relevă faptul că 90% din populaţia judeţului Cluj este racordată la reţeaua ca canalizare publică, ceea ce ne plasează pe locul I în ţară din acest punct de vedere.

Din totalul de 75 de comune din judeţul Cluj, 22 nu au deloc canalizare în niciunul din satele din componenţă, iar alte 27 sunt în curs de realizare a reţelei publice de canalizare.

 


Din cele 43 de comune care sunt arondate Companiei de Apă Someş SA (CASSA), 22 sunt racordate la reţeaua de canalizare, iar pentru restul de 21 procesul de racordare este în curs, ceea ce înseamnă că reţelele de canalizare sunt aproape de finalizare, potrivit datelor CASSA. Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al CASSA a precizat că în zona rurală, autorităţile locale trebuie să realizeze reţelele de canalizare. „În zona rurală, responsabilitatea pentru înfiinţarea de reţele de apă/canalizare, revine exclusiv autorităţilor locale. CASSA este doar un administrator care întreţine şi exploatează nişte reţele care sunt patrimoniu public al localităţilor respective şi care pot fi sau nu date ei în gestiune. După înfiinţarea acestor reţele locale, autorităţile locale pot decide dacă le predau spre administrare operatorului regional din bazinul lor hidrografic, CASSA, sau pot opta pentru a le administra singure”, a afirmat Lucian Croitoru.
Potrivit datelor CASSA, în judeţul Cluj există 41 de sate care s-au racordat întâi la reţeaua de apă potabilă, fără să facă în prealabil reţeaua de canalizare.

Patru din 10 comune din zona Turda au reţea de canalizare

Din cele 10 comune arondate Companiei de Apă Arieş, beneficiază de reţea de canalizare Mihai Viteazu, Luna, Viişoara şi Sănduleşti. „Asociaţia Văii Arieşului deţine 10 comune limitrofe regiunii Turda - Câmpia Turzii, respectiv: Mihai Viteazu, Luna, Viişoara, Sănduleşti, Petreştii de Jos, Călăraşi, Ceanu Mare, Tritenii de Jos, Ciurila şi Ploscoş. Dintre acestea, beneficiază de serviciul de canalizare, adică au fost executate lucrări de extindere reţea de canalizare prin fonduri europene în 2011, comunele Mihai Viteazu, Luna, Viişoara, Sănduleşti. Restul comunelor, vor fi, sperăm, introduse în pasul doi al proiectului cu cofinanţare europeană”, a explicat Diana Bănete, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Arieş.

În Beliş nu există reţea de canalizare deloc

Beliş este una dintre comunele din judeţul Cluj care nu dispune deloc de reţea de canalizare, iar solicitările trimise către Ministerul Mediului pentru finanţarea unui proiect pentru realizarea unei reţele au fost negative. „Comuna Beliş care are în componenţă şase sate nu are deloc reţea de canalizare, iar în ceea ce priveşte reţeaua de apă potabilă, dispunem de o reţea veche doar în trei sate”, a explicat Viorel Crainic, primarul comunei Beliş. El a adăugat că au aplicat pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, derulat de Ministerul Mediului, însă au primit aviz negativ. „Proiectul a fost respins pentru nişte detalii minore, consider eu. Însă, probabil nu au suficiente fonduri şi atunci sunt mai stricţi în aprobarea proiectelor”, este de părere primarul din Beliş.

În Căpuşu-Mare, două sate sunt racordate la canalizare

În comuna Căpuşu Mare, situaţia este ceva mai bună decât în alte comune, 42% din locuitori fiind racordaţi la reţeaua publică de canalizare, iar restul nu sunt racordaţi nici la canalizare, nici la reţeaua de apă potabilă. Gheorghe Iancu, viceprimarul comunei a explicat că din cele nouă sate din componenţa Căpuşu-Mare, doar două au reţea de canalizare, iar restul sunt doar racordate la reţea de apă potabilă.
Comuna Căpuşu-Mare a trimis, de asemenea, cerere de finanţare la Ministerul Mediului, însă, la fel ca şi Beliş, au fost respinşi. „Altă variantă de finanţare nu avem pentru că realizarea unei reţele de canalizare este foarte costisitoare.

Satele fără canalizare, sursă de poluare

Potrivit viceprimarului, comunele care nu au reţea de canalizare sunt o sursă de poluare pentru râurile din judeţ din cauza deversărilor care se fac în apele curgătoare. Astfel, Gheorghe Iancu a explicat că satul Agârbiciu este cel mai mare poluator al Someşului Cald, iar satul Dângăul Mic poluează Someşul Rece şi implicit Lacul Tarniţa, sursa de apă potabilă a municipiului Cluj-Napoca.

abonare newsletter