A mânca cu moderaţie, a face exerciţii fizice şi a evita grăsimile sunt condiţii esenţiale pentru a combate excesul de greutate. Există însă un alt factor, mai puţin cunoscut, care ne ajută să ne păstrăm silueta: somnul de calitate. Lipsa odihnei duce la creşterea producţiei de grelină şi la diminuarea leptinei, cei doi hormoni care reglementează senzaţia de foame şi care fac să crească pofta de mâncare, scrie ziarul ABC, citat de Agerpres. “Grelina este produsă în principal de stomac şi sporeşte senzaţia de foame. Leptina este generată de celulele grase şi indică lipsa de rezerve metabolice şi de calorii”, explică Empar Lurbe, cercetător principal la Centrul de Investigaţie Biomedică şi Fiziopatologică a Obezităţii şi a Nutriţiei, din Madrid care studiază relaţia dintre somn şi obezitate. “S-a constatat că o oră în plus de somn diminuează cu până la 36% posibilitatea ca tinerii să sufere de obezitate”, spune dr. Lurbe. Un studiu recent realizat de Universitatea din Stanford care susţine această teorie arată că persoanele care dorm mai puţin de cinci ore produc niveluri mai mari de grelină şi mai puţină leptină, comparativ cu cei care dorm, de exemplu, opt ore.

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a atenţionat, duminică, cu privire la faptul că zilele de marţi şi miercuri vor fi 'de iarnă autentică', menţionând că ne vom îndrepta spre primăvară după data de 10 martie. 'Pe 22 şi 23 (februarie - n.r.), adică marţi şi miercuri, urmează două zile de iarnă autentică. Dacă vântul se suprapune cu zăpada, vom da o atenţionare pentru partea de sud, Banat, Oltenia. Nu trebuie privită ca fiind complet rea vestea, pentru că este nevoie în sud-est de un strat de zăpadă, pentru că urmează, în 24-28 februarie, temperaturi destul de scăzute, cu minus 18 grade la munte.

Premierul Emil Boc le-a cerut prefecţilor să acţioneze direct şi fără menajamente în lupta împotriva fenomenului etnobotanicelor, în contextul în care Executivul a aprobat, săptămâna trecută, un program de măsuri pentru combaterea comercializării substanţelor etnobotanice. 'Studiaţi cu maximă atenţie ordinul semnat de către miniştrii de resort, alcătuiţi echipele de control, interveniţi direct şi fără menajamente în combaterea acestui fenomen', le-a spus Boc prefecţilor, duminică, într-o videoconferinţă. El a adăugat că prefecţii, lunar, vor trebui să raporteze Ministerului Administraţiei şi Internelor acţiunile desfăşurate în acest sens, iar acesta, la rândul său, trebuie să informeze Guvernul, pentru a vedea, astfel, dacă se impune aplicarea şi altor măsuri în acest domeniu.

Peste 120 de persoane seropozitive din 27 de judeţe ale ţării s-au reunit la Sinaia, în perioadă 18-20 februarie, cu ocazia Forumului Naţional al Persoanelor Seropozitive din România 2011, informează un comunicat al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA). Evenimentul face parte din proiectul 'Integrarea socio-profesională a persoanelor seropositive din Romania', proiect cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Dezbaterile s-au axat atât asupra problematicii integrării socio-profesionale, dar şi asupra accesului la tratament, servicii medicale şi protecţie socială. S-a analizat situaţia persoanelor seropozitive în anul 2010 şi perspectivele pentru anul 2011.

Filmul iranian “Nader şi Simin, o despărţire”, realizat de regizorul Asghar Farhadi, a primit un Urs de Aur şi doi Urşi de Argint, la Berlinala 2011, relatează AFP. “Nader şi Simin, o despărţire” este considerat marele învingător al galei de la Berlin, deoarece aceeaşi peliculă a fost recompensată, pe lângă premiul pentru cea mai bună regie, şi cu ambele premii pentru interpretare, respectiv Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă şi Ursul de Argint pentru cel mai bun actor, acordate colectiv lui Leila Hatami şi Sarina Farhadi şi respectiv actorilor Peyman Moadi, Shahab Hosseini şi Sareh Bayat.

Secţiile de Anestezie Terapie Intensivă (ATI) ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj vor fi reabilitate anul acesta cu 3 milioane lei. Banii vin de la Ministerul Sănătăţii, care a alocat fonduri pentru 41 de spitale din ţară. Către SCJU Cluj a fost alocată cea mai mare sumă de bani. Modernizarea secţiilor de ATI face parte din Programul pentru reabilitarea secţiilor de anestezie şi terapie intensivă din mai multe spitale publice, bugetul pentru începerea lucrărilor în toate cele 41 spitale fiind de aproape 28 milioane lei. „În vederea cunoaşterii permanente a stadiului în care se derulează programul, s-a instituit un sistem lunar de raportare, prin care spitalele, indiferent de subordonare, vor raporta rezultatele obţinute în luna anterioară, prin intermediul direcţiilor de sănătate publică”, au precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Printre spitalele care au mai primit fonduri se află Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara - 2 milioane lei, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Oradea - 1,5 milioane lei, Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu-Mare – cîte 1 milion lei.

Deputatul Mircia Giurgiu (PDL), împreună cu alţi deputaţi, lucrează la un proiect de lege prin care se doreşte ca populaţia să primească şi să plătească gaze doar din producţia internă. Dacă legea va fi votată şi va intra în vigoare, toate persoanele fizice din ţară vor plăti facturi mai mici la gaze, deoarece costurile gazelor din producţia internă ar fi mai reduse. „Noi suntem ţară producătoare de gaz şi cred că populaţia are dreptul să consume gaz din producţia proprie”, a declarat Mircia Giurgiu. Deputatul clujean a menţionat că proiectul va fi terminat în aproximativ o săptămână şi în această perioadă se fac calcule pentru a afla exact cu cât va plăti populaţia mai puţin la facturi şi ce ar presupune trecerea pe consum din producţie internă pentru persoanele fizice. „Ne-ar costa doar extracţia, producţia şi distribuţia, ceea ce înseamnă că preţul la gaz va fi mult mai mic”, a adăugat Mircia Giurgiu. El a mai precizat că în această perioadă se fac analize clare cu privire la costurile gazului din producţia internă comparativ cu cel din producţia externă. Proiectul de lege vizează deocamdată doar persoanele fizice, urmând ca pe viitor să fie analizată şi posibilitatea extinderii la agenţi economici.

În prezent, peste 2.200 de tineri din România studiază în Statele Unite cu fonduri oferite de universităţile americane. Despre cum se poate ajunge la această performanţă şi ce beneficii aduce acest lucru se va vorbi în cadrul a două sesiuni gratuite de informare şi instruire, organizate la Cluj-Napoca pe 22 şi 23 februarie de Comisia Fulbright din Bucureşti. Seminariile vor avea loc la sediul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”. Programul din 22 februarie are ca temă admiterea la studii post-universitare în SUA şi se adresează studenţilor în ani terminali şi absolvenţilor de studii universitare interesaţi de doctorate şi masterate în Statele Unite. Seminarul din 23 februarie se adresează elevilor de liceu şi va prezenta admiterea la studii universitare în SUA, cu exemple concrete şi studii de caz. Cele două evenimente vor furniza informaţii detaliate atât despre criteriile de admitere utilizate de universităţile americane şi despre etapele procesului de aplicaţie, cât şi despre sprijinul financiar oferit de instituţiile din SUA candidaţilor internaţionali. În final participanţii vor putea discuta cu studenţi români care au reuşit să atragă finanţare pentru studii în State.