Externe
Parlamentul Ungariei a aprobat ieşirea ţării din Curtea Penală Internaţională
Parlamentarii maghiari au votat, marți, ieşirea ţării din Curtea Penală Internaţională (CPI), iar decizia va fi adusă în atenția ONU.
Parlamentul Ungariei a aprobat ieşirea ţării din Curtea Penală Internaţională|Foto: Depositphotos.com
Conform anunțului făcut de Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, activitatea Curții Penale Internaționale a generat controverse importante pe scena politică internaţională, în condițiile în care instanţa a luat măsuri „absurde”, precum emiterea de mandate de arestare pe numele unor lideri ai Hamas care sunt deja decedaţi – o încercare, în opinia sa, de a echilibra o decizie „inacceptabilă din punct de vedere politic”, prin care prim-ministrul Israelului a fost, de asemenea, inclus pe lista respectivă, potrivit informării publicate de agenția maghiară de presă MTI.
CITEȘTE ȘI:
Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională
„Este evident că, în acest mod, Curtea nu doar că devine lipsită de seriozitate, ci se transformă şi într-o instituţie influenţată politic – ceea ce pentru noi este inacceptabil, deoarece activitatea unei instanţe nu ar trebui să fie motivată politic. Din acest motiv, este clar că Ungaria nu are ce căuta într-o astfel de organizaţie. Nu dorim să ne asociem numele cu o activitate judiciară lipsită de seriozitate şi politizată, motiv pentru care am şi înaintat Parlamentului ungar propunerea de retragere din CPI”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.
Decizia Budapestei, anunțată în urma vizitei lui Netanyahu
La începutul lunii aprilie, Guvernul ungar anunța decizia de a se retrage din Curtea Penală Internațională.
CITEȘTE ȘI:
Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu
Decizia survine după sosirea, în aprilie 2025, a premierului Netanyahu la Budapesta, în prima sa vizită într-un stat parte la Statutul de la Roma de când CPI a emis un mandat de arestare pe numele său în noiembrie 2024 pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.
În noiembrie 2024, Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului său ministru al apărării, Yoav Gallant. De asemenea, un alt mandat de arestare îl viza pe liderul grupării islamiste palestiniene Hamas, Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri (cunoscut totodată şi drept Mohammed Deif).
Ungaria este primul stat european care se retrage din CPI
Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban ca prim-ministru, dar nu a recunoscut prevederile CPI în Codul său Penal.
CITEȘTE ȘI:
Politica anti-migrație costă scump Ungaria
Până în prezent, doar două țări au părăsit CPI: Burundi în 2017 și Filipine în 2019.
Fondată în 2002, Curtea are în prezent 125 de state membre și este mandatată să urmărească penal cele mai grave crime - genocid, crime de război și crime împotriva umanității - atunci când statele nu doresc sau nu pot face acest lucru singure.
Ungaria devine prima țară din Uniunea Europeană care inițiază un proces de ieșire din CPI, într-un semn suplimentar al distanței tot mai mari față de consensul blocului comunitar.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
