Educație
Frica de a greși. Cum distruge sistemul educațional creativitatea tinerilor. VIDEO
Deși societatea pretinde că încurajează inovația și gândirea liberă, realitatea din sălile de clasă și amfiteatre este cu totul alta. Vlad Burnete, profesor universitar la UTCN, a scos la lumină o problemă gravă și adesea ignorată: studenții nu îndrăznesc să ridice mâna. Nu pentru că nu ar avea idei sau curiozitate, ci din frica paralizantă de a spune ceva greșit.
Frica de a greși. Cum distruge sistemul educațional creativitatea tinerilor | Foto: pexels.com
Într-o societate care pretinde că încurajează inovația și gândirea liberă, realitatea din sălile de clasă este cu totul alta.
Un interviu recent realizat de Sandu Băbășan cu Vlad Burnete, profesor universitar la UTCN, a scos la lumină o problemă gravă și adesea ignorată: studenții nu îndrăznesc să ridice mâna. Nu pentru că nu ar avea idei sau curiozitate, ci din frica paralizantă de a greși, de a fi judecați sau, mai grav, penalizați.
„Din punctul meu de vedere, totul pornește de la școală. De la încurajare. De la primară să fie încurajați, să-și exprime punctul de vedere, să fie încurajați, să gândească, să vină cu idei noi”, a transmis Vlad Burnete, profesor UTCN.
CITEȘTE ȘI:
Daniel David, despre dezvoltarea sistemului de învățământ: „Mi se pare că treptat ne-am pierdut viziunea. Este de neacceptat faptul că avem acest analfabetism funcțional”
Frica de a greși este cultivată de mici. Evaluările punitive, sarcasmul unor profesori, lipsa unui spațiu sigur pentru exprimare — toate contribuie la o cultură educațională toxică. În loc să învățăm prin încercare și eroare, învățăm să evităm greșeala cu orice preț. Învățăm să nu vorbim. Învățăm să nu riscăm. Învățăm să stăm cuminți.
„Studenții sunt în situația în care pot greși. Orice întrebare o pot spune pentru că nu există întrebări greșite. Le zic studenților că pot întreba orice pentru că noi suntem aici să clarificăm. După ce termină facultatea este altă situație, dar până atunci studenții pot greși. Încerc să-i încurajez. Poate nu tot timpul reușesc să exprim acest lucru, dar cred că zic de vreo 10 ori oră «Întrebări dacă sunt să ridici mâna». Cele mai frumoase experiențe la curs au fost cele în care nu am putut să-mi țin cursul la câte întrebări am avut”, a adăugat Vlad Burnete.
Școala care încurajează frica distruge inițiativa
Rezultatul? O generație de tineri inteligenți, dar lipsiți de inițiativă. În business, start-up-uri, inovație tehnologică sau leadership, vedem consecințele: puțini îndrăznesc să iasă din rând, să propună, să conteste. Nu pentru că nu pot, ci pentru că nu au fost încurajați să o facă. Au fost învățați că greșeala e o vină, nu o lecție.
Potrivit lui Sandu Băbășan, de la Cluj la București este aceeași realitate: profesori bine intenționați, dar prizonieri ai unui sistem care premiază memorizarea, și nu gândirea critică. Elevii și studenții care îndrăznesc să gândească diferit sunt adesea marginalizați sau descurajați.
Cum resetăm sistemul?
Resetarea nu va veni dintr-o reformă birocratică, ci dintr-o schimbare de mentalitate, de jos în sus:
- O cultură a greșelii ca sursă de învățare – Profesorii trebuie să încurajeze participarea chiar și atunci când răspunsurile nu sunt „corecte”.
- Evaluări care valorizează procesul, nu doar rezultatul – Creativitatea nu poate fi notată ca la matematică. Trebuie spațiu pentru exprimare și idei neșlefuite.
- Profesorul ca facilitator, nu judecător – Un dascăl bun nu dă doar note, ci oferă încredere și curaj.
- Spații sigure de exprimare – Clasele trebuie să devină locuri în care greșelile sunt acceptate ca parte naturală a învățării.
- Formare pedagogică continuă pentru cadrele didactice – Profesorii trebuie să învețe cum să predea altfel decât acum 30 de ani.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
