Cel mai mare risc de “aterizare dură” pentru industria de IT din România, care a crescut puternic în ultimii ani, este reprezentat de robinetul prea mic de resurse umane specializate.
Problemele politice apărute în spațiul zonei euro, precum cea care are drept vedetă deficitul bugetar italian pentru anul viitor, dar și pierderea de teren suferită de partidul d-nei Merkel, care și-a anunțat retragerea în 2021, la care se adaugă datele economice contradictorii din aceeași zonă, au provocat deprecierea euro și creșterea plasamentelor în monedă americană.
La începutul acestui an, prețul mediu pe metru pătrat al unui apartament nou în Cluj-Napoca era de 1.419 de euro. În septembrie, urcase la 1.531 de euro.
Decizia de acum două zile a BNR de a interveni în piață, împrumutând băncile comerciale cu 16,7 miliarde lei (circa 3,6 miliarde euro), la o dobândă de 2,5%, egală cu cea de politică monetară, s-a reflectat printr-o nouă scădere a indicilor ROBOR.
Pentru a opri creşterea indicilor ROBOR, Banca Naţională a României (BNR) a făcut, luni, a opta operaţiune repo din acest an şi cea mai mare din ultimii 17 ani, de când sunt afişate datele de pe site-ul instituţiei: 16,65 miliarde de lei.
Noul ciclu de creștere a dobânzilor interbancare a determinat BNR să intervină în piața monetară, împrumutând băncile comerciale, printr-o operațiune de tip repo, cu 16,7 miliarde lei (circa 3,6 miliarde euro), la o dobândă de 2,5%, egală cu cea de politică monetară.
