Economie

„Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”. Care au fost vulnerabilitățile și atuurile băncilor clujene?

Istoria băncilor din Transilvania, în special a băncilor clujene, este subiectul abordat de Septimiu Moga în cartea sa, intitulată „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”.

Banca Economul Cluj / Foto: Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj

 

 


Pornind de la experiența proprie, acumulată datorită profesiei sale, și fiind martor la toate schimbările și provocările din domeniul bancar în perioada postcomunistă, Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj, a mers la originile băncilor românești din țară, cărora le-a studiat îndeaproape istoria.

 


În cartea intulată „Sistemul bancar românesc din Cluj de la Marea Unire la Marea Criză Economică”, atenția lui Septimiu Moga s-a îndreptat asupra băncilor transilvănene, accentul căzând pe băncile din Cluj din perioada interbelică și până la finalul crizei economice.

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News
 

 

Lansarea cărții va avea loc luni, pe 20 iunie, la ora 17:30, la sediul Băncii Naționale a României, Sucursala Regională Cluj. 


Septimiu Moga,  șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj și autor al cărții „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”

Pentru a afla mai multe despre cartea sa, monitorulcj.ro a luat legătura cu Septimiu Moga, care a povestit despre demersul din spatele cărții și despre istoria băncilor clujene. 

„Clujul în 1918, din punct de vedere economic, nu înseamna mare lucru. Era un oraș important politic, social. În carte se vede modul în care a crescut. Cum s-au înființat două mari bănci maghiare - Casa de Păstrare și Banca de Credit Cluj și Banca Ardeleană. Erau cele mai mari. Casa de Păstrare era a elitei intelectuale. Găsim printre acționari toate persoanele importante din Cluj. Aici apare Banca Agragră căreia i-am dedicat un capitol mare în carte și Banca Centrală pentru Industrie și Comerț, care se înființează la Sibiu, dar încă de la înființare avea ca obiectiv mutarea la Cluj a sediului central.


Își continuă activitatea două bănci românești foarte interesante - Banca Economul, condusă de Amos Frâncu, un personaj fascinant, și Banca Vatra (un pic mai nouă, se înființează prin 1907). Vatra era susținută de către Biserica Ortodoxă Română, iar Banca Economul era de Biserica Greco-Catolică. Interacțiunea asta biserică-bănci este foarte puternică în perioada antebelică și interbelică”, a spus Septimiu Moga într-un interviu acordat monitorulcj.ro.

Perioada interbelică, asemănătoare cu perioada tranziției românești

Autorul a explicat că perioada interbelică se aseamănă perioadei tranziției din anii '90, în ceea ce privește sistemul bancar:

„Ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelică seamănă foarte mult cu perioada tranziției românești. În primul rând când vorbim despre lipsa capitalului. Exista o lipsă acută de capital, iar posibilitatea de a construi, practic, peste noapte un alt capital era aproape imposibilă. La fel s-a întâmplat și după 1990. 

O altă problemă era resursa umană. Eu am trăit perioada de tranziție ca, să zicem, bancher, iar pe atunci era o elită undeva pe la București care trebuia să dea tonul. La fel a fost și în perioada interbelică.

Perioada interbelică ne spune o poveste care se poate repeta oricând dacă mai apare vreo ruptură. Vedeți cât de mult se pedalează și astăzi pentru atragerea de investiții, atragerea de capital, cât de mult contează acel zero virgulă ceva la sută într-o dobândă de referință sau un indice de dobândă. Atunci variațiile erau foarte mari. În anii '90 erau bănci care dădeau credite și cu 200%. Și nu erau dobânzi foarte mari. După un an luai aproape dublu suma. Cu toate acestea, inflația nu era acoperită. La fel se întâmplă și în perioada interbelică”, a spus Septimiu Moga.

Vulnerabilități și atuuri ale băncilor clujene de altădată

În cartea sa, autorul a vorbit și despre vulnerabilitățile și atuurile băncilor clujene de la acea vreme. În interviul acordat monitorulcj.ro, Septimiu Moga a explicat metoda pe care a folosit-o pentru a identifica punctele forte și punctele slabe ale sistemului bancar românesc din perioada studiată.

„Am lucrat aproape 18 ani în zona de supraveghere bancară. Noi aveam un sistem CAAMPL care înseamnă: capital, acționariat, active, management bancar, pasive și lichiditate. Elementele acestea am încercat să le analizez în măsura surselor existente. Nu e ca o bancă prezentă care are metodologii foarte bine puse la punct. Atunci, ele neexistând, am început să le urmăresc pe baza documentelor pe care le-am avut la dispoziție”, a explicat autorul pentru monitorulcj.ro.

Capitalul

„De raritatea capitalului am vorbit. Încă nu existau capitaliști români. Abia după 1848 încep românii să se emancipeze economic. În general era un capital care provenea din zona rurală sau din zona agricolă. Nu exista un capitalism industrial sau așa ceva. Unul dintre cei mai mari acționari ai băncilor românești din Transilvania era familia Mocioni. Erau mari moșieri, mari magnați în zona agricolă.”

Acționariatul

„Acționariatul a fost un atuu, nu o vulnerabilitate, fiind un acționariat disipat care în același timp era și instituționalizat prin alte bănci românești pentru că au existat sute de bănci care s-au format dupa 1872. Ele, la rândul lor, au fost acționare ale acestor bănci. Aici acționariatul a mai adus fonduri bisericești, fonduri școlare, care nu erau atât de mult interesate în maximizarea profitului.”

Active

„Mergând un pic la partea de active - activele erau în preponderent credite. Aici era marea vulnerabilitate pentru că activitatea unei bănci, chiar și astăzi, depinde foarte mult de clientela ei și, în special, de clientela de pe partea de active (credite). Raritatea capitaliștilor s-a văzut și în modul în care ei și-au întemeiat întreprinderi. La multe întreprinderi, băncile au fost acționari. Devenind și acționari și creditori, automat s-a creat o vulnerabilitate. Dacă afacerea nu mergea am arătat cum a fost la toate băncile analizate, cu exemple de astfel de vulnerabilități în care banca era, să spun așa, dependentă de propriile afaceri în care investise și, în același timp, trebuia să le susțină financiar prin creditare. Acest lucru s-a dovedit a fi destul de dificil și le-a îngreunat foarte mult situațiile financiare, mai ales în ajunul crizei.”

Managementul bancar

„Managementul, paradoxal, deși era format din oameni care proveneau dintr-o varietate mare de domenii, a mers nesperat de bine. Au reușit toate cele patru bănci analizate, cele mai importante bănci din Cluj, să iasă într-o stare destul de bună din criză, lucru care nu s-a întâmplat cu unele bănci mari din România și Transilvania, cum ar fi Banca Marmorosch Blank, căreia i-am acordat o atenție destul de mare pentru că a fost unul dintre generatorii crizei bancare din 1931 și care era, după părerea mea, cea mai importantă, cea mai mare bancă românească de la acel moment.”

Pasive

„Pasivul iarăși, paradoxal, nu a fost o vulnerabilitate până undeva spre anii 1923. Aici mă refer în special la depozitele atrase sau cum le numeau ei - depozite spre fructificare. La început a fost o perioadă de euforie, imediat după Marea Unire. Războiul a creat abundanța de capital. Se adunau foarte mulți bani. Oamenii au avut bani puși deoparte pentru că și-au amânat investițiile. Le-au pus la dispoziție acestor bănci, prin aceste depozite spre fructificare, lucru care a ajutat foarte mult băncile să crească.

Ele au devenit o vulnerabilitate după 1923, când Vintilă Brătianu introduce niște reforme monetare, fiscale, așa numitul vintilism care a creat o lipsă de numerar pe piață. Asta a dus automat la o creștere foarte mare a dobânzilor. Iar oamenii veneau cu niște așteptări foarte mari în ceea ce privește dobânzile, mai ales la Banca Vatra, care a fost dispusă să renunțe cel puțin pentru o perioadă la rescontul de la Banca Națională pentru a putea da unor persoane dobânzi mai mari decât pe piață - până la 23%, tocmai ca să poată susține un minim de venituri pentru deponenții lor. (...) A existat o tentanție de a transforma aceste bănci în sisteme piramidale, cum le numim astăzi Caritas, după experiența nefericită din anii '90. Dar băncile clujene au reușit să facă față.”

Lichidități

„Într-o bancă, indiferent că e vorba de ziua de azi sau de trecut, există afaceri care funcționează și afaceri care nu funcționează. Azi băncile se folosesc de așa-numitele «plase de siguranță», care sunt reglementate atât de legislația națională, cât și internațională. Plus, astăzi există un mediu economic la noi mult mai predictibil decât atunci. În vremea aceea, din cauza faptului că unele întreprinderi, fiind înființate de către bănci care erau și acționari și creditori, iar pe de altă parte erau creditele date micilor producători agricoli, se creea în diferite momente lipsă de lichidități.

Sunt nenumărate ședințe a consiliilor de conducere în care încercau să găsească soluții. Irisul, de exemplu, pe vremea aceea era una dintre cele mai mari fabrici clujene, dezvoltată practic de Banca Agrară. La un moment dat, Irisul cerea 2 milioane de lei, iar ei spuneau că au numai 200 de mii, dar imediat ce vor putea să-i pună la dispoziție acești bani îi vor pune. Iar acest lucru creea mari probleme. (…) Băncile s-au trezit în foarte multe situații în care nu au reușit să acopere solicitarea lor și lucrul acesta l-ea adus multe pagube.”

Deciziile politice influențau activitatea băncilor

Autorul spune în final că, analizând „în lumina sistemului CAAMPL”, băncile românești din Cluj în acea perioadă au reușit „chiar bine să-și facă treaba”.

Septimiu Moga a reușit să scoată în evidență și modul în care deciziile politice au influențat activitatea băncilor. Volumul se încheie cu o interesantă comparație între activitatea bancară din perioada interbelică și cea din ultimele două-trei decenii, iar concluzia autorului este că în prezent sistemul bancar românesc este aliniat și compatibilizat în bună măsură cu cel european și mondial, existând numeroase „plase de siguranță”, menite, pe cât posibil, să evite experiențele crizei economice interbelice și impactul negativ avut atunci asupra sistemului bancar.

Septimiu Moga are de gând să continue „istoria sistemului bancar din Cluj până la naționalizarea din '48-49”, într-o altă carte.

CITEȘTE ȘI:

Guvernul aprobă OUG anti-speculă. A cerut să se verifice cum s-a ajuns la preţul actual al carburanţilor

Scandalurile care au apărut în jurul statuii lui Matia Corvin timp de aproape 120 de ani

Ultimele Stiri
abonare newsletter