Economie

De ce să ne bucurăm de valoarea actuală a inflaţiei?

<p><img src="documente/stories/11_noiembrie/11_ziua/07%20supermarket_sc_2.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Rata inflaţiei a crescut în octombrie de la 3,45%, minimul ultimilor 20 de ani înregistrat în septembrie, la 3,55%.</p>

Valoarea actuală este, însă, insignifiantă comparativ cu procentele anilor de după revoluţie.

Vă mai aduceţi aminte anii când se potrivea zicala „azi cumperi un bou, mâine un ou”?

Inflaţia a fost controlată doar un an după căderea regimului comunist, astfel că de la o rată de 5,1% în 1990 s-a ajuns la 170,2% în 1991. Creşterea a continuat şi în anul următor la 210,4%. Gradul cel mai mare de depreciere a banilor a fost consemnat în 1993 când inflaţia a ajuns la 256,1%. Practic, dacă la începutul anului 1993 se putea cumpăra de o anumită sumă o pâine, la sfârşitul anului, de aceeaşi sumă, se putea cumpăra un sfert.

În anii următori inflaţia a început să scadă de la ordinul sutelor, la zeci, ca în 2005 să ajungă la 9%.

Situaţia fericită de acum

În septembrie, inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivel minim de după 1990 şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an, iar în octombrie creşterea a fost nesemnificativă, astfel că dobânda băncilor acoperă deprecierea şi în acelaşi timp majorează real suma iniţială.

De altfel, BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%.

Preţurile au crescut cu 0,64%

Diferenţa de o zecime de punct procentual dintre rata inflaţiei pe septembrie şi cea pe octombrie e dată de majorarea de luna trecută cu 0,64% a preţurilor de consum, după patru luni consecutive de scăderi.

Preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,8%, fiind susţinute de scumpirea cartofilor cu 7,2%, a ouălor cu 5,9% şi a fructelor cu 5,2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

La mărfurile nealimentare, avansul de 0,5% a fost determinat în principal de scumpirea energiei termice cu 10%.

Preţurile la servicii au urcat în octombrie cu 0,8%, iar creşterile au fost distribuite uniform în general, cu scumpiri de până în 1%. Singura excepţie a fost la apă canal şi salubrizare, unde preţurile s-au majorat 1,56% faţă de luna precedentă.

A doua cea mai mare scumpire la acest capitol a fost la serviciile pentru transportul aerian, de 0,99%, urmată de biletele la cinematografe, teatre şi muzee, mai scumpe cu 0,87%, dar şi la chirii, care au crescut cu 0,77%.

În primele 10 luni ale anului, preţurile au crescut cu 2,47%, avans determinat de scumpirile mărfurilor nealimentare şi serviciilor. Preţurile la alimente au rămas per total neschimbate faţă de luna decembrie.

Campania poate creşte inflaţia

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avetizat la începutul acestei săptămâni că 2012 este an electoral şi că „nu va fi uşor să fie ţinute în frâu cheltuielile bugetare”.

Potenţialele abateri de la programul de consolidare fiscală asumat de guvern, care ar putea fi generate de campania electorală din 2012, reprezintă un risc important pentru inflaţia de anul viitor, potrivit raportului trimestrial asupra inflaţiei elaborat de BNR.

„Pe termen scurt, balanţa riscurilor la adresa ratei proiectate a inflaţiei din scenariul de bază apare a fi relativ echilibrată. Pe termen mediu însă, deşi într-o măsură atenuată faţă de runda anterioară, balanţa generală a riscurilor se menţine încă sensibil înclinată în sensul unor abateri nefavorabile de la scenariul de bază. Sursele potenţiale ale acestora sunt evoluţiile mediului extern, conduita politicii fiscale şi ajustările preţurilor administrate”, se menţionează în raport.