Economie
Sondaj INSCOP. Românii cred că efectele economice ale războiului din Iran vor dura mult timp.
Peste jumătate dintre români consideră că efectele economice generate de războiul din Iran, în special creșterea prețurilor la combustibili, vor persista pe termen lung, potrivit unui sondaj unui INSCOP Research.
Prețurile cresc pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar românii se tem de efecte economice de durată | Imagine generată cu ajutorul AI
Peste jumătate dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, precum creșterea prețurilor la combustibili, vor persista o perioadă îndelungată, potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a, realizat în perioada 1–7 aprilie 2026.
Conform sondajului, 56,1% dintre respondenți sunt de părere că efectele economice ale conflictului vor continua o perioadă îndelungată, semnalând un nivel ridicat de îngrijorare în rândul populației. Alți 30,9% cred că impactul va dispărea treptat, în timp, pe măsură ce situația se stabilizează, iar 7,2% consideră că efectele vor dispărea rapid odată cu încheierea războiului. Un procent de 5,8% dintre participanți nu au putut oferi un răspuns.
Datele indică diferențe între diverse categorii sociale. Astfel, persoanele între 30 și 44 de ani și cele cu educație primară sunt mai înclinate să creadă că efectele vor dispărea rapid. În schimb, votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din marile orașe consideră, într-o proporție mai mare, că impactul economic va dispărea treptat. Pe de altă parte, cei care cred că efectele vor persista pe termen lung sunt, într-un procent mai ridicat decât media, votanții PSD, bărbații și angajații din sectorul privat.
Percepții diferite privind durata conflictului
În ceea ce privește durata războiului din Iran, românii au opinii împărțite.
- 28,1% cred că acesta va dura mai mult de un an
- 16,6% estimează că va dura o lună sau mai puțin
- 11% consideră o durată de 2–3 luni
- 11,1% indică o perioadă de 3–6 luni
- 9,2% estimează între 6 și 12 luni
Un procent semnificativ, de 24%, declară că nu știu sau nu pot aprecia durata conflictului. Sondajul arată că persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat sunt mai înclinați să creadă că războiul va dura peste un an. În schimb, incertitudinea este mai ridicată în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.
Așteptări privind rezultatul operațiunilor militare
Barometrul INSCOP relevă și percepțiile românilor cu privire la succesul operațiunilor militare din Iran. 46,7% dintre respondenți consideră că Statele Unite ale Americii și Israel vor avea succes, în timp ce 35,4% sunt sceptici în această privință. Aproximativ 17,8% nu au oferit un răspuns.
În ceea ce privește profilul respondenților, votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară sunt mai optimiști. Pe de altă parte, votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București sunt mai degrabă sceptici în privința unui succes militar.
Analiza INSCOP, realism și anxietate economică
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, susține că datele indică o combinație între realism și îngrijorare în rândul populației. Acesta arată că majoritatea românilor se așteaptă la un conflict de durată în Orientul Mijlociu, dar și la consecințe economice resimțite direct în viața de zi cu zi.
Totodată, sondajul evidențiază diferențe între segmentele populației, în special între publicul urban, mai informat și mai sceptic față de eficiența intervențiilor militare, și cel mai puțin informat, unde incertitudinea este mai ridicată.
Metodologia cercetării
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie realizat lunar. Pentru această ediție, datele au fost culese în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI). Eșantionul a fost format din 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
