Economie
România aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare. Cine sunt cei mai mari „risipitori” de alimente?
Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse. Românii contribuie la această risipă cu aproximativ 2,5 milioane de tone anual.
România aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare. Cine sunt cei mai mari „risipitori” de alimente?|Foto: Depositphotos.com
România aruncă 2,5 milioane de tone de mâncare pe an, echivalentul a circa 150 de kilograme pe persoană.
CITEȘTE ȘI:
7 din 10 români intenționează să arunce mai puțină mâncare la gunoi. Câți bani se aruncă la gunoi din cauza risipei.
Reducerea risipei alimentare până la jumătate până în 2030 nu mai este doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate comună pentru sănătatea publică și siguranța alimentară, spun specialiștii.
Românii aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare
„Risipa alimentară este o problemă a societății noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) și poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziția consumatorilor.
UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor, cât și pe parcursul lanțurilor de producție și aprovizionare cu alimente. În aceste condiții, reducerea risipei nu este doar o obligație impusă de noile norme europene, ci și o responsabilitate comună față de sănătatea publică și siguranța alimentară” a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru Agerpres.ro
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) sprijină operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite.
Începând cu 2024, a fost adoptată o legislație care obligă toți operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: *conștientizarea angajaților și a consumatorilor,
*vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus,
*redistribuirea prin donații,
*utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor și producției,
*adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.
CITEȘTE ȘI:
Magazinele, obligate să vândă la preț redus sau să doneze alimentele înainte de data expirării. Legea pentru reducerea risipei alimentare a fost promulgată.
În continuare, instituțiile implicate trebuie să desfășoare campanii de informare și educare a consumatorilor și operatorilor, pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare, spun specialiștii.
Cine sunt cei mai mari „risipitori”?
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cei mai mari „risipitori” de alimente din România sunt:
*restaurantele și consumatorii casnici din mediul urban, care generează - 8,6%, respectiv - 6,5% din pierderile totale
*în producția agricolă primară se mai pierde aproximativ - 4,2%,
*în procesarea alimentelor - 3,8%,
*în retail și distribuție - 0,9%.
„Totuși, tendința este de scădere: risipa în gospodăriile urbane a scăzut de la 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de circa 2%”, susțin reprezentanții Ministerului Agriculturii.
Studiile de specialitate arată că și în Uniunea Europeană, peste jumătate din risipa alimentară (54%) provine din gospodării.
Măsuri pentru reducerea risipei alimentare
Legislația actuală privind risipa impune operatorilor de pe lanțul alimentar, în principal producătorii/procesatorii și distribuitorii, o ierarhie clară de măsuri pentru prevenirea generării deșeurilor alimentare. Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este esențială conștientizarea consumatorilor, cooperarea între instituții și operatori, precum și consolidarea rețelei de Bănci de Alimente și parteneriatele acestora cu sectorul alimentar.
România și-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030 și Acordul de la Paris, iar MADR este instituția responsabilă cu aplicarea legislației naționale, consolidată prin Legea 49/2024.
Operatorii agroalimentari sunt obligați să aplice măsuri de prevenire, donare și valorificare a alimentelor, iar cei care donează beneficiază de facilități fiscale, urmând ca din 2026 să raporteze anual cantitățile donate sau pierdute.
În paralel, România va adopta o Strategie Națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, iar accentul se mută acum pe implementarea concretă a legislației și pe conștientizarea operatorilor și consumatorilor.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
