Administrație

Ce probleme de mediu va aduce metroul clujean? Primăria: 60 de milioane de călători ar urma să călătorească cu metroul în 2030

Clujul ar putea avea prima linie de metrou funcțională în ianuarie 2027, în primă fază pe 9.16 kilometri, estimându-se ca în 2030 numărul total de călători transportați să se ridice la peste 60 de milioane. Ce impact va avea construcția metroului asupra mediului?

Asa ar urma sa arate gurile de metrou din centrul orasului

 

Primăria Cluj-Napoca a publicat Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Tren Metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca - Baciu – Apahida – Jucu - Bonțida” – etapa I a sistemului de transport metropolitan Cluj Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1. Magistrala 1 de metrou”, propus a fi amplasat în municipiul ClujNapoca și comuna Florești.


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

Dezbaterea publică a raportului va avea loc la Casino Parcul Central Simion Barnutiu, în data de 23 iunie, începând cu orele 16.00 precum și în regim teleconferinţă.

Agenția pentru Protecția Mediului Cluj poate emite acordul de mediu sau să respingă solicitarea municipalității.


În documentul citat, se precizează că „în general pentru urbanizări de talie similară (cca. 500.000 de locuitori în zona metropolitană) nu este clar justificabil un sistem de transport metrou / metrou ușor, topologia particulară a rețelei de transport sprijină această soluție pentru zona metropolitană Cluj-Napoca, rețeaua fiind dominată de o coloană vertebrală de mobilitate evident conturată, fiind absente inelele de circulație, iar restul rutelor radiale fiind clar subordonate acestei axe dominante”.

Primăria reiterează faptul că în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a rezultat că axa vest-est principală a zonei metropolitane este hipercongestionată, „atât pentru transportul privat (pe intrarea vestică în oraș s-au înregistrat atunci, în medie pentru zile lucrătoare, 68.988 de vehicule, adică mai mult decât pe oricare dintre drumurile radiale de acces în București, precum și decât oricare dintre autostrăzile de acces în Budapesta cu excepția M7), cât și pentru transportul public (în jur de 6000 de călători pe oră și sens pe axa de autobuz/troleibuz, plus încă cca. 3000 de călători pe axa de tramvai)”.


Costurile metroului se ridică la 6,6 miliarde de lei fără TVA.

Cum va arăta metroul, câți pasageri va avea, stații și traseu

Primăria clujeană susține, conform analizelor finale din studiul de fezabilitate finalizat în 2021, că numărul total de călători necesar a fi transportați este de 164.400 călători/zi în anul punerii în funcțiune (anul 2030) respectiv 246.000 călători/zi în anul 2060, adică 60.006.000 călători/an, la punerea în funcțiune, respectiv 89.790.000 călători/an în 2060.


„Pentru comparație Magistrala 2. Berceni - Pipera din București (cu lungimea de 19 km, un număr de 14 stații și 1 depou) a transportat, în anul 2019, 190.575 călători /zi, rezultând un total de 69.530.000 călători/an”, arată municipalitatea.

Proiectul constă în construcția, echiparea și punerea în funcțiune a unei linii de metrou ușor în zona metropolitană Cluj-Napoca, în lungime de 21,03 km și având 19 stații și un depou, dotate cu facilități pentru buna integrare a sa cu celelalte sisteme de mobilitate.


„Metroul ușor va avea o capacitate adecvată cererii, dimensiunea maximă a trenurilor fiind de 51 m lungime (3 vagoane), 2,65 m lățime (35% din capacitatea trenurilor de metrou din București), sistemul oferind o capacitate nominală de transport de 15.200 călători/oră și sens la frecvență maximă (1 tren la 90 de secunde; așadar 380 călători/tren*40 trenuri/oră). Datele preliminare din modelul de transport arată că încă de la deschidere pe anumite secțiuni la ora de vârf se va atinge cca. 65% din capacitatea teoretică nominală la un interval de 6 min sau cca. 33% din capacitatea teoretică nominală la un interval de 3 min. Adecvarea serviciului la cerere se va face prin operarea serviciului la o frecvență ajustată cererii”, arată oficialii din Primărie.

Va avea Clujul metrou peste 5 ani?

În documentul citat se prevede construcția efectivă a metroului în patru ani, „de la începutul lui 2023 până la finalul lui 2026”, linia de metrou urmând a deveni funcțională în ianuarie 2027 pe 9, 16km, cu 9 stații și un depou

„Construcția efectivă va avea loc în total în 8 ani (96 luni) astfel: în 4 ani (48 luni) pentru Secțiunea 1 (Sfânta Maria – Europa Unită) și 6 ani (72 luni) pentru Secțiunile 2 și 3 (Țara Moților – Sfânta Maria și Piața Mărăști – Muncii), din care 2 ani (24 luni) suprapuși cu prima secțiune. Întregirea liniei se va face prin construcția a încă 10 stații pe 11,87 km corespunzătoare celorlalte secțiuni Țara Moților (Teilor) – Sfânta Maria (Câmpului) (7 stații, 8,80km) și Piața Mărăști – Muncii (3 stații, 3,07km) în 6 ani, de la începutul lui 2025 și până la finalul lui 2030. Astfel linia de metrou va deveni integral funcțională în ianuarie 2030 cu 21,03km, cu 19 stații și un depou”, arată Primăria.

Traseul liniei de metrou ușor începe din vestul Comunei Florești cu Stația 1. Țara Moților situată în sudul cartierului Tera. Primele trei stații deservesc zone de locuințe de densitate medie din Florești, iar apoi stațiile 4 și 5 deservesc zone multifuncționale într-o dinamică dezvoltare, desfășurate în jurul ancorelor viitorului Spital Regional de Urgență Cluj și respectiv centrul comercial Vivo. 

Stațiile 6, 7 și 8 deservesc cartierul Mănăștur (cea mai densă zonă de locuințe din oraș), iar apoi linia urmează magistrala rutieră vest-est, traversând centrul orașului, până la Piața Mărăști.

„De aici, o ramură a liniei continuă înspre zona industrială Muncii, asigurând și legătura cu calea ferată și viitorul serviciu de tren metropolitan, iar o altă ramură deservește cartierele Gheorgheni și Sopor. La o distanță de 1,3 km est de ultima stație de metrou a ramurei ce deservește cartierul Sopor (Stația 19. Europa Unită) este amplasat depoul magistralei de metrou. Întreaga linie este în subteran, cu excepția racordului de tranziție de lângă depou și a depoului”, arată municipalitatea.

„Drobul de sare” care poate pune probleme

Municipalitatea arată că majoritatea interstațiilor de metrou sunt proiectate ca tuneluri circulare gemene, executate cu mașini de forat tuneluri, iar clădirile tehnologice se execută „prin forare orizontală și verticală precum și prin săpături deschise”.

„Forajele executate pentru proiectul de metrou Cluj au identificat sedimente de sare în partea de est a municipiului Cluj-Napoca în vecinătatea stațiilor Piața Mărăști - Muncii și stațiile Piața Mărăști - Europa Unită, la cota de excavare a structurilor subterane (tuneluri și stații executate prin metoda Cut & Cover). Prezența sedimentelor sărate în subteranul Cluj-Napoca reprezintă o situație critică (inclusiv în studiile realizate de Institutului Geologic din România) din cauza dificultăților majore pentru proiectarea și executarea structurilor subterane, precum și a riscurilor asupra stabilității în timp a straturilor afectate de sare la nivelul structurilor subterane. Zona afectată de sedimentele sărate este foarte extinsă și o soluție subterană în partea de est a orașului nu pare posibilă fără a interfera cu aceaste sedimente, cu excepția cazului în stațiile ar avea o cotă de fundare foarte mica”, arată instituția.

Probleme de mediu

Documentul pentru care se solicit acordul de mediul arată care sunt riscurile care vin odată cu construirea metroului:

  • contaminarea râului Someșul Mic 
  • manevrarea și transportul defectuos a maselor de pământ excavat, posibil contaminat cu poluanți de origine naturală 
  • riscul producerii de deversări accidentale de poluanți pe sol, provenite de la utilajele de lucru și transport
  • devierea traficului în zonele în care se execută lucrări poate conduce la aglomerări și ambuteiaje pe anumite artere de circulație și implicit, la creșterea concentrațiilor de pulberi sedimentabile, a gazelor cu effect de seră (GES) și a unor substanțe poluante lichide ce pot ajunge pe carosabil, crescând astfel riscul alterării stării ecologice a corpurilor de apă din aceste zone
  • există riscul contaminării accidentale a pământului excavat cu poluanți proveniți de la utilajele de lucru și transport, ce pot ajunge prin infiltraţii în apele subterane aflate în zona de depozitare a materialului excavat
  • prin îndepărtarea arborilor, se pot produce pierderi de habitate, se pot distruge cuiburi și adăposturi ale speciilor prezente pe amplasament, cu riscul reducerii efectivelor populaționale ale acestora.
  • zgomotul şi vibraţiile produse prin circulaţia garniturilor de metrou
  • există riscul defectării ori funcționării defectuoase a sistemului de ventilație a metroului în situația izbucnirii unui incendiu, cu impact major și direct asupra calității aerului respirabil din galeriile și stațiile de metrou
  • în timpul desfăşurării activităţilor, va avea loc o creştere a nivelului de zgomot, care va produce un disconfort în rândul populaţiei din apropierea proiectului.
  • în timpul desfăşurării activităţilor, se produc emisii de poluanţi atmosferici, care pot conduce la creşterea incidenţei bolilor asociate.
  • întreruperea distribuirii utilităților în anumite zone pe perioada lucrărilor poate genera un impact financiar asupra distribuitorilor. 
  • în timpul desfăşurării activităţilor, poate avea loc producerea unor alunecări de teren, asociate cu afectarea elementelor de patrimoniu cultural din vecinătate.
  • lucrările pot afecta situri arheologice necunoscute/nedescoperite, ducând chiar la pierderea unor elemente de patrimoniu cultural.

Traseul liniei de metrou 

Secțiunea VEST

Strada Șesul de Sus - Strada Teilor - Liziera pădurii (între Str. Eroilor și Str. Subcetate) – Str. Abatorului – Cazarmă Florești – viitorul Spital Regional de Urgență – Str. Răzoare, cu stațiile: 1. Țara Moților, 2. Teilor, 3. Copiilor, 4. Sănătății, 5. Prieteniei;

Secțiunea CENTRU

Drumul Sfântul Ioan – Str. Primăverii – Calea Mănăștur – Calea Moților – Str. Memorandumului – Piața Unirii – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Mărăști cu următoarele stații: 6. Natura Verde, 7. Mănăștur, 8. Sfânta Maria, 9. Florilor, 10. Sportului, 11. Piața Unirii, 12. Piața Avram Iancu, 13. Armonia, 14. Piața Mărăști;

Secțiunea EST

Ramura Muncii: Piața Mărăști – Aurel Vlaicu – IRA – Strada Beiușului - Bulevardul Muncii, cu stațiile 15. Transilvania, 16. Viitorului, 17. Muncii; - Ramura Sopor: Piața Mărăști – Strada Teodor Mihali – Strada Alexandru Vaida Voevod – Sopor, cu stațiile 18. Cosmos, 19. Europa Unită și cu Depoul Sopor.

CITEȘTE ȘI:

Piața Mărăști devine de nerecunoscut! Primăria ia din spațiile pentru mașini și le dă pietonilor. Stație de metrou și parking subteran

Contract cu valoare RECORD pentru supervizarea lucrărilor la magistrala de METROU din Cluj

A fost lansată licitația pentru metrou! Durata totală a contractului este de 8 ani

Ultimele Stiri
abonare newsletter