Administrație

96 de milioane de euro pentru amenajarea celui mai mare parc din Cluj-Napoca. Ce dotări va avea și când va fi gata? FOTO

Amenajarea celui mai mare parc din istoria Clujului va costa peste 475 milioane de lei (circa 96 mil. euro) și va dura doi ani. Studiul de fezabilitate a investiției ajunge pe masa consilierilor locali în ședința de joi, 7 iulie.

96 de milioane de euro pentru amenajarea celui mai mare parc din Cluj-Napoca. Ce dotări va avea și când va fi gata? FOTO: Randare arhitecți

 

 


Consilierii locali vor dezbate joi studiul de fezabilitate a Parcului Est, elaborat de Asocierea Metapolis Architects - Atelier Mass - Studio de peisaj Ana Horhat. Parcul se va întinde pe o suprafață de peste 54 de hectare și cuprinde luciul de apă și malurile Lacului 3, zona fostei pepiniere a RADP și o porțiune umedă care, alături de o salbă de lacuri, constituie un biotop unic în mediul urban.

 


„În ședința Consiliului local programată pentru ziua de joi, 7 iulie, vom supune analizei și aprobării consilierilor studiul de fezabilitate pentru amenajarea Parcului Est. Proiectul de amenajare a Parcului Est face parte din programul de investiții «Clujul Verde», prin care ne propunem să amenajăm parcuri și spații verzi în fiecare cartier al orașului, în suprafață totală de peste 200 ha. Valoarea investiției pentru amenajarea viitorului Parc Est este de 96 milioane de euro. Pentru a finanța acest proiect ne propunem să identificăm surse de finanțare din fonduri europene nerambursabile”, a transmis Ovidiu Cîmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca.

Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

Potrivit proiectului de hotărâre, costurile pentru amenajarea parcului se ridică la peste 475 milioane de lei (circa 96 milioane de euro), bani proveniți din fonduri europene. Durata realizării obiectivului este estimată la 24 de luni de la momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Potrivit calendarului estimat în studiul de fezabilitate, clujenii s-ar putea bucura de noul parc începând cu luna octombrie a anului 2025.


Investiția este compusă din următoarele obiecte:

  • Amenajarea biotopului zonă umedă, a zonelor sale de acces și de protecție - 188.127 mp
  • Amenajarea culoarului văii Becaș între Strada Sopor și Calea Someșeni - 108.416 mp
  • Amenajarea lacului 3, a zonelor sale de acces și de protecție - 86.815 mp
  • Amenajarea zonei de grădină publică urbană a parcului - 157.092 mp

Proiectul prevede și amenajarea de facilități sportive: construirea unei săli de sport, a unei săli de evenimente, dar și a unui teren de fotbal cu gazon hibrid, a 6 terenuri de tenis de câmp pe zgură, a 3 terenuri de baschet și a unor piste de alergare.


 

Ce obiective sunt urmărite prin proiect?

În viitorul parc vor fi plantați un număr de 5.295 de arbori noi. Principalele obiective ce se urmăresc prin realizarea investiției sunt:


● Realizarea celui mai mare parc al municipiului Cluj-Napoca:
● Accesibilizarea parcului și crearea de legături cu toate vecinătățile sale, cu o atenție deosebită pentru pietoni și pentru mijloace de circulație nemotorizate
● Amenajarea peisajeră a funcțiunilor de grădină publică cu toate dotările și echipamentele necesare (alei, locuri de odihnă, terenuri de joacă, locuri pentru activități sportive adecvate etc.);
● Punerea în valoare a luciurilor de apă: lacuri, canale și pârâul Becaș;

Viitorul Parc Est. Foto: Randare din documentație


● Protejarea biotopului valoros pe amplasament și accentuarea biodiversității;
● Ameliorarea și extinderea sistemului hidrografic al mlaștinii prin curățarea canalelor existente acolo unde este cazul precum și crearea unor noi canale;
● Renaturalizarea albiei pârâului Becaș și accentuarea coridoarelor verzi ecologice;
● Activarea parcului prin amplasarea unui pavilion multifuncțional cu funcțiune sportivă și culturală;
● Crearea unei game de dotări diversificate funcțional precum edicule, umbrare, toalete publice, puncte de alimentație publică, puncte informative, pavilioane pentru observarea păsărilor etc.
● Crearea unui sistem de iluminat articulat, sensibil și atmosferic;
● Crearea unui sistem de piese de mobilier în acord cu abordarea naturalistă;

Sală de evenimente în viitorul Parc Est. Foto: Randare din documentație


● Utilizarea unor soluții tehnice care permit circuitul natural al apei în natură, cu efecte benefice asupra regimului apelor subterane și asupra florei și faunei;
● Îmbunătățirea factorilor ambientali și ecologici, inclusiv reducerea emisiilor de CO2.

Viitorul Parc Est. Foto: Randare din documentație

Exproprieri pentru realizarea parcului

Pe teritoriul afectat de studiul de fezabilitate se află terenuri cu următoarele regimuri de proprietate:

  • Proprietate a municipiului: 280.569 mp;
  • Proprietate a statului: 10.081 mp:
  • Proprietate privată: 193.008 mp;
  • Proprietar neidentificat: 56.792 mp.

Realizarea parcului impune exproprierea unor terenuri aflate în proprietate privată, arată studiul de fezabilitate, „în vederea realizării obiectivului de utilitate publică”.

Biodiversitate impresionantă descoperită în viitorul parc

Concluziile studiului de biodiversitate sunt impresionante, relevând prezența a zeci de specii de plante și animale pe terenul viitorului parc.  Redăm în continuare principalele concluzii ale studiului de biodiversitate, așa cum sunt ele menționate în studiul de fezabilitate:

Viitorul Parc Est. Foto: Randare din documentație

Mamifere și amfibieni

Au fost identificate 9 specii de mamifere de talie mică (arici, cârtiță, mai multe specii de chițcani etc), medie și mare (vidra, mistreț, căprioara). Dintre acestea o specie are statut periclitat (chițcanul de mlaștină) și trei au statut vulnerabil (chițcanul de câmp, pârșul de alun, vidra) - astfel se poate trage concluzia că amenajările din Parcul Est trebuie să aibă un rol semnificativ de protecție a biodiversității în general, și acestor specii în special.

Studiul concluzionează că Parcul Est adăpostește în prezent o faună bogată de amfibieni, reptile și mamifere, fiind aici prezente chiar și specii strict protejate de importanță comunitară, ocrotite prin legislația națională și a Uniunii Europene. Amenajarea parcului, prin crearea de noi habitate acvatice și instituirea unei zone de protecție a biodiversității pot avea ca rezultat creșterea biodiversității. Creșterea prezenței umane, apariția unor construcții și terenuri de sport artificiale, precum și iluminatul și intervenția asupra vegetației în zona de parc public pot avea un impact negativ asupra biodiversității. Au fost propuse o serie de măsuri, ce vor fi detaliate în faza de proiectare, care să diminueze efectele negative ale amenajării.

Viitorul Parc Est. Foto: Randare din documentație

Studiul mamiferelor si al amfibienilor confirma ca proiectarea unor noi habitate acvatice, cu caracter dinamic si temporar va contribui la creșterea spectaculoasă a biodiversității. Noua rețea de canale extinse și restaurarea cursului pârâului Becaș și a malurilor vor avea un caracter de naturalitate, cu parcurs sinuos, meandrat, cu maluri acoperite cu vegetație specifică. Zonele umede noi trebuie să asigure un mal lin, cu creșterea treptată a adâncimii apei și instalarea de structuri naturale (trunchiuri semiscufundate) pentru asigurarea unor locuri de însorire pentru specia protejată de importanță comunitară prezenta pe sit, țestoasa de apă europeană.

Se recomandă instalarea de structuri naturale ca refugii pentru faună iar proiectarea căilor de acces/aleilor de orice tip să se realizeze în așa fel încât să nu urmeze continuu conturul zonelor cu stuf/umede sau pârâul Becaș, ci să existe segmente generoase unde să se păstreze conectivitatea dintre zonele umede și alte tipuri de habitate.

 

Păstrarea integrală a arborilor bătrâni este deosebit de importantă, precum si evitarea pe cat posibil a instalării de surse de lumină în apropiere. Se recomandă de asemenea, ca și în cazul liliecilor, formarea unor coridoare verzi in zona de parc, între pârâul Becaș și zonele cu stuf, între zonele cu stuf și lacuri, între lacuri și pârâul Becaș.

Nevertebrate terestre

Pentru grupul taxonomic al fluturilor diurni, Parcul Est menține un nivel de biodiversitate de tranzit între biodiversitatea spațiilor verzi din zona centrală a municipiului Cluj, respectiv zona periurbană neconstruită și mai puțin afectată de impacturi antropozoogene. Pe suprafața Parcului Est s-au păstrat fragmente de populații locale, dar această zonă funcționează și ca și coridor ecologic pentru speciile aflate migrație sau în tranzit (Vizauer &Veres 2018). Astfel acest loc reprezintă habitat, loc de refugiu, și coridor de migrație pentru cel puțin 35-50 de specii lepidoptere (fluturi) diurne

Nevertebrate acvatice

În urma studiilor privind diversitatea comunităților algale putem afirma că s-au identificat un număr mare de taxoni algali, peste 95, iar în ceea ce privește comunitățile de nevertebrate planctonice și bentonice, adică cele care populează apele și sedimentele apelor din lacuri și pârâu numărul de taxoni este de asemenea ridicat la 59. Diversitatea bogată prezentă în aceste ecosisteme acvatice reprezintă un motiv important să protejăm aceste zone și să le amenajăm minim invaziv pentru a ne putea bucura de toate serviciile ecosistemice.

Păsări

În ceea ce privește avifauna, măsurile de conservare necesar a fi implementate în Parcul Est se împart în două categorii: directe și indirecte. Cele directe se referă la acțiuni necesare pentru speciile prezente în zonă, iar cele indirecte se referă la acțiunile necesare a fi implementate în cazul habitatelor de care aceste specii depind (pentru a asigura starea de conservare favorabilă a acestora). Atât măsurile directe cât și cele indirecte sunt necesare și obligatorii pentru a păstra sau îmbunătăți statutul de conservare al speciilor, ca obiectiv principal pentru Parcul Est.

Lilieci

Studiul a identificat cel puțin 8 specii de lilieci cu prezență certă, precum și alte două specii cu prezență probabilă. Aproape toate speciile identificate sunt din categoria speciilor urbanizate, respectiv specii care exploatează cu succes resursele oferite de habitatele urbane/urbanizate. La modul general, planul de amenajare este bine gândit din punctul de vedere al biodiversității. Cheia este însă în execuție, inclusiv în folosirea metodelor/utilajelor într-adevăr prietenoase cu natura și biodiversitate, în special în cazul Obiectului 1. Biotop și zonă de protecție a biotopului. Ideile de atenuare/compensare din literatura de specialitate se pot aplica și în cazul amenajării Parcului Est, crescând astfel posibilitatea ca zona să își păstreze chiropterofauna, împreună cu beneficiile prezenței liliecilor.

La modul general (și cu mențiunea că siguranța vizitatorilor este la fel de importantă), se recomandă păstrarea a cât mai mulți arbori scorburoși, în special cele de pe malul Lacului 3, văii Becaș, respectiv și salcâmul uriaș din centrul parcului. Cea mai mare activitate a liliecilor din zona studiată a fost observată la suprafețe de apă, cel mai accentuat fiind în zona Lacului 3. Activitatea la Lacul 1 (Gheorgheni) a fost cea mai scăzută dintre suprafețele de apă studiate, datorită inclusiv poluării luminoase care înconjoară lacul. Astfel, în cazul Lacului 3 este important să se păstreze secțiuni de mal fără iluminare artificială, iar în cazul Lacurilor de Pepinieră evitarea completă a iluminării suprafețelor de apă și a habitatelor care le înconjoară. În cazul necesității de instalare a unor iluminări din motive de siguranță în zona biotopului sau în zona tampon, acestea pot fi în spectrul roșu, lumina roșie având efecte reduse asupra activității liliecilor.

CITEȘTE ȘI:

Cât costă, de fapt, lucrările la Podul Porțelanului? Valoarea crește de o lună la alta

abonare newsletter