Actualitate

După sute de milioane aruncate pe geam, Consiliul Județean MODIFICĂ din nou proiectul Centrului de Deșeuri. În mai puțin de un an!

Consiliul Judeţean a cerut, din nou, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj revizuirea acordului de mediu pentru Centrul de Deşeuri după ce, între timp, acest proiect a fost modificat. Este cea de-a doua modificare în mai puțin de un an pe care forul județean o face la acest proiect.

Anul trecut în septembrie, Consiliul Judeţean cerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj revizuirea acordului de mediu pentru proiectul de modificare a proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor.

Potrivit Consiliului Judeţean, chiar dacă nu se modifică amplasamentul iniţial, va creşte suprafaţa primei celule a depozitului (de la 7,76 hectare la 8,95 hectare), se vor realiza trei bazine la staţia de tratare levigat faţă de două bazine cum era iniţial. De asemenea, s-a renunţat la două staţii de pompare levigat, potrivit Consiliului Judeţean, levigatul fiind “transportat gravitaţional”.

Acum, forul județean s-a răzgândit și nu mai vrea soluția cu trei bazine.

“Soluția cu trei bazine deschise din pământ pentru levigat, permeat și concentrat se modifică într-un singur bazin din beton armat, deschis, împărțit în trei compartimente pentru levigat, permeat și concentrat, cu aceleași capacități ca și vechile bazine”, arată instituția.

Mai mult, s-a renunţat şi la soluţia tehnică de consolidare începută în zona vestică a celulei de depozitare, după alunecările de teren. În această zonă, proiectul prevedere realizarea unei structuri de sprijin formată dintr-un ansamblu de piloţi foraţi pentru care Consiliul Judeţean plăteşte nu mai puţin de 4,5 milioane euro (cheltuieli neeligibile suplimentare necesare consolidării versantului) pentru stabilizare, bani care vor merge direct, fără licitaţie, către Asocierea Kranz Eurocenter SRL-ISPE SA, cea care a câştigat licitaţia pentru finalizarea Centrului de Deşeuri. Aceşti bani sunt un supliment faţă de cele 25 de milioane de euro pe care le primeşte Kranz Eurocenter pentru a termina lucrările la acest proiect.

Cu toate modificările aduse la proiect, Agenţia pentru Protecţia Mediului a considerat că nu se impune revizuirea acordului de mediu.

“Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică, că modificările proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor nu necesită refacerea evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate. Modificările aduse proiectului nu sunt de natură a genera un impact semnificativ asupra mediului. Modificările nu aduc la impact semnificativ suplimentar faţă de proiectul iniţial”, spune Grigore Crăciun, director executiv APM Cluj.

Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste peste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 7 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori.

Dacă era gata Centrul de Deşeuri, poluarea de la Pata Rât ar fi fost istorie.

În 2011, când Consiliul Judeţean anunţa pentru prima dată că începe lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) se vorbea despre închiderea rampelor de gunoi neconforme din judeţ. Atunci, preşedintele instituţiei era tot Alin Tişe. Nu numai că rampa de gunoi de la Pata Rât nu a fost închisă, deşi au trecut 7 ani de atunci, dar în prezent se vorbeşte despre o poluare masivă după ce în zonă au avut loc ample alunecări de deşeuri.

Pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda, Consiliul Judeţean a încheiat un contract cu Asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA.

Pentru gropile de gunoi de la Câmpia Turzii și Dej, Consiliul Județean nu a trecut de etapa hârtiilor.

În iunie 2015, Consiliul Judeţean Cluj anunţa cu surle şi trâmbiţe că a atribuit contractele pentru închiderea gropilor de gunoi din 6 locaţii (Pata Rât, Huedin, Turda, Gherla, Dej şi Câmpia Turzii). Acestea trebuiau închise un an mai târziu. Între timp, pentru două gropi de gunoi a intervenit rezilierea contractului. Este vorba de Câmpia Turzii şi Dej.

Și aici, CJ Cluj a solicitat în luna august 2018 Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj revizuirea acordului de mediu în sensul în care la groapa de gunoi de la Dej nu se va realiza o platformă tehnică de 75 mp.

În 2015, Consiliul Judeţean sub conducerea lui Mihai Seplecan anunţă, din nou, închiderea rampelor de gunoi, prin predarea amplasamentelor firmelor câştigătoare ale licitaţiilor: Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL pentru depozitele Pata Rât, Gherla, Huedin şi Turda şi Asocierea SC Geiger Transilvania SRL - Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG-Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL pentru rampele de gunoi de la Dej şi Câmpia Turzii.

Dacă în cazul închiderii Pata Rât, Consiliul Judeţean a cedat şi a suplimentat valoarea contractului ca urmare a cantităţilor suplimentare de deşeuri depozitate între momentul întocmirii ofertei tehnice şi momentul atribuirii contractelor, în cazul gropilor de gunoi de la Dej şi Câmpia Turzii contractul a fost reziliat şi trebuie reluată procedura de atribuire.

“Cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate de diverşi persoane fizice/juridice au reprezentat o nouă problemă care a generat noi întârzieri în închiderea depozitelor de deşeuri, precum şi costuri suplimentare pentru închiderea cantităţilor suplimentare de deşeuri. Totodată, această problemă a reprezentat şi unul din motivele pentru care contractul de lucrări încheiat cu Asocierea Geiger Transilvania SRL - Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG-Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL  pentru închiderea depozitelor Dej şi Câmpia Turzii a fost reziliat şi pentru care trebuie reluată procedura de atribuire”, a răspuns Consiliul Judeţean la solicitarea Monitorul de Cluj.

Anul trecut, Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj spunea că la Câmpia Turzii şi Dej există “situaţii delicate”.

“La Câmpia Turzii suntem în faza de achiziţie, proiectare, respectiv execuţie, iar la Dej suntem în faza în care aşteptăm ca Primăria din Dej să ne pună la dispoziţie o suprafaţă de teren pentru că altfel nu putem intra să închidem”, spunea anul trecut Tişe.