Actualitate

Ce face unică Transilvania? E singurul loc din Europa UNDE SE ÎNTÂMPLĂ ASTA, susţin doi istorici

Autorii cărţii „Istoriei Transilvaniei”, ediţia a 2-a, care va fi lansată duminică la Cluj, subliniază caracterul unic al spaţiului ardelean, într-o prezentare a volumului.


„Entitatea transilvană este un dat al trecutului, dar, în acelaşi timp, ne însoţeşte peste tot, astăzi, sub ochii noştri. E singurul loc din Europa unde o biserică bizantină stă lângă o bazilică romanică, lângă o biserică gotică şi lângă alta barocă, toate vecine cu o sinagogă! De asemenea, singurul loc în care un locaş de cult ortodox este la câţiva paşi de unul greco-catolic, de altul romano-catolic, de unul calvin, de altul luteran sau unitarian. Aceasta spune mai mult despre convieţuirea paşnică decât despre conflicte, iar mesajul acestei lucrări este generos: trecutul trebuie cunoscut nu pentru încrâncenare şi răzbunare, ci pentru destindere şi înţelegere”, spun academicianul Ioan Aurel Pop şi profesorul Ioan Bolovan cu privire la cartea lor „Istoria Transilvaniei”, a cărei ediţii a 2-a va fi lansată duminică la Cluj.
Lucrarea a apărut în primă ediţie în 2013, la editura Eikon, iar acum este re-editată, în variantă „revizuită, adăugită şi ilustrată” de „Şcoala Ardeleană”, într-un proiect editorial sub egida Academiei Române (Centrul de Studii Transilvane), susţinut de Banca Transilvania.

Acte fericite pentru unii, triste pentru alţii

Într-o prezentare succintă a contextului în care este lansat volumul autorii „ating” şi aspecte mai delicate, cum este inclusiv momentul 1 Decembrie 1918, când Transilvania devine oficial parte a României, consfinţind dezlipirea ei de Imperiul Austro-Ungar, învins în Primul Război Mondial. „În 1919-1920, Conferința de Pace de la Paris a recunoscut pe plan internațional deciziile de unitate națională ale poporului român, ca și pe cele ale polonezilor, ale cehilor și slovacilor, ale sârbilor, croaților, slovenilor etc. Firește, aceste acte, ca aproape orice lucru omenesc, au fost fericite pentru unii și triste pentru alții. De aceea, ele, după un secol de la petrecerea lor, suscită și vor suscita interesul publicului, al unor specialiști, al mass-media, cu luări de poziție foarte diferite. În acest context, Transilvania va fi invocată și evocată tot mai des, motiv pentru care nu este de prisos să-i rememorăm trecutul”, scriu Ioan Aurel Pop şi Ioan Bolovan într-un text de prezentare al cărţii.


Apartenenţa Transilvaniei la România

Autorii lucrării admit că pentru epoca modernă „cea mai importantă chestiune implicată în carte pentru epoca modernă se referă la explicarea, pe baza izvoarelor, a apartenenței Transilvaniei la România”. „Cu alte cuvinte, cititorul este invitat să înțeleagă cum și de ce s-a ajuns la mișcarea de emancipare națională a românilor, care a condus la integrarea Transilvaniei în Regatul României. Acesta a fost procesul istoric fundamental al epocii moderne, înfăptuit de români (adică de majoritatea absolută a populației) și finalizat prin organele lor reprezentative, alese și desemnate în mod democratic, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Justețea acestei decizii de unire cu România a fost validată de istorie, prin confirmarea sa de către instanțele internaționale de după Primul Război Mondial și apoi prin alte foruri internaționale mai recente”, susţin autorii.

Reacţii controversate

Cea mai recentă sărbătorire a „Marii Unirii” a prilejuit reacţii ale unor oficiali maghiari, inclusiv din partea premierului Viktor Orban, care a menţionat la câteva zile de la 1 Decembrie 2016 că maghiarii nu au ce sărbători la această dată. Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, le ceruse anterior diplomaţilor din toate misiunile externe ale Ungariei să nu ia parte la festivităţile organizate de ambasadele României de 1 Decembrie, conform publicaţiei hvg.hu, citată de Agerpres. Ministerul român de Externe a catalogat atunci decizia lui Szijjarto drept 'greu de înţeles, cu atât mai mult cu cât respectul faţă de valorile şi simbolurile naţionale ale unei ţări sunt parte componentă indiscutabilă a setului de valori pe care se bazează însăşi Uniunea Europeană şi comunitatea transatlantică. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, catalogase, anterior lui Viktor Orban, drept corecte reacţiile oficialilor de la Budapesta şi a solicitat respectarea promisiunilor din anul 1918 faţă de toate minorităţile etnice din România. Toate declaraţiile amintite au avut loc în contextul campaniei electorale a alegerilor parlamentare din România, desfăşurate pe 11 decembrie 2016.


Cine prezintă cartea

Lansarea „Istoriei Transilvaniei”, ediţia a 2-a, va avea loc, în prezenţa autorilor, duminică, 29 ianuarie 2017, începând cu ora 12.00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Str. Memorandumului 21).   Vor vorbi despre carte profesorul universitar Gheorghe Iacob, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. 

Poziţie controversată în „cazul Ponta”

Ioan Aurel Pop este istoric român, profesor universitar și membru al Academiei Române, director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, iar din luna martie 2012 rectorul Universităţii Babeş-Bolayi din Cluj-Napoca, obţinând în 2016 un al doilea mandat. 
În iunie 2012, la câteva luni de la preluarea primului său mandat de rector al UBB, Ioan Aurel Pop a combătut public o decizie a Consiliului general de atestare a diplomelor şi titlurilor universitare care a decis că premierul Victor Ponta a plagiat. Rectorul UBB a transmis atunci că forul respectiv nu avea atribuţii directe legate de acest caz, fiind necesară în opinia sa avizul unei comisii de specialitate. În februarie 2016 Pop a ajuns preşedintele Consiliului (CNATDCU) a cărui decizie o contestase, dar a demisionat în 1  iunie, invocând lipsa timpului. Peste mai puţin de o lună, după ce i-au fost modificate între timp unele atribuţii, CNATDCU re-confirmat decizia din 2012, de plagiat în cazul lui Victor Ponta. 


Poziţia lui Pop din 2012 i-a adus de altfel critica vehementă a scriitorului Gabriel Liiceanu anul trecut, în momentul în care rectorul UBB a fost nominalizat în Comisia prezidenţială pentru proiectul de ţară.

Candidat la Senat din partea PSD

Ioan Bolovan este profesor universitar şi prorector al UBB începând cu primul mandat al lui Ioan Aurel Pop. El a devenit în 2005 membru al PSD şi a fost vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Cluj. De asemenea el a candidat la Senat din partea formaţiunii la alegerile parlamentare din 2008. În februarie 2010 şi-a anunţat pe blogul său demisia din funcţia de vicepreşedinte, acuzând faptul că modernizarea formaţiunii s-a oprit în 2006, rămânând membru al formaţiunii la acea dată.


 

Ultimele Stiri
abonare newsletter