Actualitate

Scrisoare despre Roşia Montană, pe masa premierului şi a ministrului Culturii

<p>Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană denunţă – într-o scrisoare deschisă adresată premierului Emil Boc şi ministrului Culturii, Kelemen Hunor, presiunile publice exercitate asupra Comisiei Naţionale de Arheologie şi asupra Ministerului Culturii.</p>

GIMPCRM a constatat, în urma propriilor cercetări, că reluarea mineritului în Roşia Montană este singura oportunitate reală pentru salvarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al zonei, şi subliniază că poziţiile critice la adresa instituţiilor menţionate vin din partea unor oameni care nu au participat la săpăturile arheologice de salvare din Masivul Cârnic şi, deci, nu se află în directă cunoştinţă de cauză.

Iată textul integral al scrisorii şi lista semnatarilor:

Scrisoare deschisă în atenţia

Domnului Prim-Ministru al României, Emil Boc

Domnului Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimate Domnule Ministru,

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) respinge presiunile publice exercitate asupra Comisiei Naţionale de Arheologie şi Ministerului Culturii, în legătură cu decizia acestor instituţii de a acorda certificatul de descărcare de sarcină arheologică în Masivul Cârnic din Roşia Montană.

GIMPCRM îşi exprimă sprijinul pentru concluziile ştiinţifice ale dnei Beatrice Cauuet, reputat specialist în arheologie minieră, aşa cum au fost acestea expuse în raportul de săpătură înaintat Comisiei Naţionale de Arheologie, precum şi pentru decizia membrilor acesteia, întrucât a constatat, în urma propriilor cercetări, că reluarea mineritului în Roşia Montană este singura oportunitate reală pentru salvarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al zonei.

Membrii GIMPCRM constată că poziţiile critice la adresa instituţiilor menţionate, precum şi cu privire la calitatea documentelor şi rapoartelor de săpătură arheologică, care au stat la baza acestei decizii legale, vin din partea unor oameni care nu au participat la săpăturile arheologice de salvare din Masivul Cârnic şi, deci, nu se află în directă cunoştinţă de cauză. Considerăm că orice discuţie întemeiată, cu privire la hotărârea Comisiei Naţionale de Arheologie, trebuie să pornească de la o cunoaştere amanunţită a materialului prezentat, care a stat la baza deciziei acestei instituţii.

Ceea ce trebuia să fie o discuţie profesională, deschisă şi sinceră, s-a transformat într-un permanent proces de intenţie al criticilor dezvoltării industriale a zonei, fără ca în locul politicilor de patrimoniu propuse de titularul licenţei să fie pus un alt proiect viabil, susţinut de resurse umane şi materiale.

Considerăm că poziţiile critice la adresa Ministerului Culturii, argumentate emoţional, atacă persoane şi nu se referă la standardele ştiinţifice şi nici la calitatea profesională a cercetărilor din Masivul Cârnic. Cei care doresc  oprirea proiectului de dezvoltare iniţiat de compania minieră şi resping politicile culturale propuse de aceasta, elaborate cu ajutorul unor specialişti recunoscuţi naţional şi internaţional, nu fac decât să contribuie la degradarea accelerată a patrimoniului cultural din Roşia Montană. Cele 70 de milioane de Euro alocate patrimoniului cultural local, în toate formele sale, de către compania minieră, reprezintă o investiţie fără precedent, de natură să salveze şi să pună în circuit obiective culturale, care, în condiţiile perpetuării stării de fapt, ar fi sortite dispariţiei. Această majorare substanţială de buget pe care Ministrul Culturii a obţinut-o în urma negocierilor cu compania minieră ne face şi mai încrezători în capacitatea şi buna credinţă a investitorului de a concretiza în mod exemplar recomandările pe care i le-am adresat recent.

Aflat în stare de degradare, în parte şi ca urmare a indeciziei cu privire la scenariul de dezvoltare a zonei, patrimoniul din Roşia Montană nu poate fi salvat şi pus în valoare prin discursuri sau planuri nesubstanţiate. Patrimoniul cultural din localitate trebuie să profite de oportunitatea pe care o reprezintă proiectul minier. În acest context, GIMPCRM este convins de faptul că rolul specialiştilor, al istoricilor, al arheologilor şi al arhitecţilor este acela de a veghea la aplicarea strictă a acestor politici, atât de către compania minieră, cât şi de către stat, şi nu de a le critica apriori, punând în discuţie nu atât principiile care le guvernează, cât oamenii chemaţi să le aplice. Acesta este spiritul în care s-a născut, de altminteri, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană, răspunzând unei necesităţi evidente de a găsi soluţii aplicabile de conservare, restaurare şi de punere în valoare a obiectivelor culturale din zonă.

GIMPCRM este convins de faptul că problema patrimoniului cultural nu poate fi rezolvată în afara contextului socio-economic. De aceea, credem că viziunea modernă şi realistă cu privire la problemele patrimoniului trebuie să ţină cont şi de dreptul oamenilor din localitate la o viaţă decentă. Prelungirea artificială a crizei economice şi sociale din zonă, prin blocarea activităţii industriale, nu face decât să sporească, dacă mai era nevoie, numărul pericolelor la adresa patrimoniului arheologic şi arhitectonic.

GIMPCRM susţine Comisia Naţională de Arheologie ca singurul organism menit să ia decizii în ceea ce priveşte acordarea sau neacordarea certificatelor de descărcare de sarcină arheologică şi respinge interferenţele în procesul său decizional, din orice parte ar veni acestea.

GIMPCRM rămâne deschis dialogului cu specialiştii, indiferent de opiniile pe care le împărtăşesc aceştia.

Vă asigurăm de angajamentul nostru ferm de a continua monitorizarea măsurilor destinate salvării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană, înainte şi după demararea proiectului industrial.

Cu deosebit respect, Membrii Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană:

Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române

Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO)

Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia

Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte

Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu”

Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi

Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa

Bucureşti, 17 iulie 2011

După ora 22, citiţi AICI declaraţiile ministrului Culturii, Kelemen Hunor, despre proiectul Roşia Montană.