Actualitate

Creştinii sărbătoresc, astăzi, Naşterea Maicii Domnului

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Marie Mică, prăznuită duminică, este o zi în care credincioşii din bisericile Patriarhiei Române se vor ruga pentru pace în Orientul Mijlociu, numeroase biserici şi mănăstiri din ţară serbându-şi totodată hramul.

Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă "Protoevanghelia lui Iacov", o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.
Credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei şi împart din fructele toamnei pentru morţi, la această sărbătoare.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate cu precădere rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi a celor însărcinate pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Ultimele Stiri
abonare newsletter