Actualitate
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan. Aproape două milioane de români își sărbătoresc ziua de nume.
În 7 ianuarie, de Sfântul Ioan, aproape două milioane de români își sărbătoresc onomastica.
Aproape 2 milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sf. Ioan Botezătorul|Foto: crestinortodox.ro
Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului Iisus, cel care L-a botezat pe Fiul lui Dumnezeu, este prăznuit de credincioşii ortodocşi în ziua de 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează.
Totodată, Sfântul Ioan este ultimul profet de seamă din Vechiul Testament, dar el face trecerea spre etapa Noului Testament.
În ziua marelui praznic închinat Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, de secole, se păstrează unele tradiţii:
La biserică se sfinţesc bucate şi vin alb
La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, în primul rând săracilor şi persoanele care poartă numele de Ioan.
Nu se bea vin roşu
În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.
Pomeniri pentru rudele care au murit în condiţii suspecte
În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucate preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat.
O tradiţie respectată de-a lungul timpului „Cumetria femeilor”
La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor” participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, acestea se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate” din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care participă purtătoarele numelui de Ioana; dar la petrecere nu se consumă băuturi alcoolice.
Totodată, femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.
Casa se stropeşte cu Agheasma mare
Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte, chibzuite şi discuţiile să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.
În casele credincioşilor, să domine veselia
În ziua Soborului Sfântului Ioan, oamenii trebuie să fie veseli; în căminele în care membrii familiei nu se bucură în ziua praznicului, va domina tristeţea până la sfârşitul anului.
Tradiţia „Udatul ionilor”
În Transilvania şi în Bucovina există tradiţia numită "Udatul Ionilor". În Bucovina, la poarta casei sărbătoritului se pune un brad frumos împodobit. În acelaşi timp, sărbătoritul trebuie să dea o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care poartă numele de Ion sunt purtaţi cu mare alai prin sat, până la râu, unde sunt botezaţi, adică purificaţi, prin stropire cu apă.
Aproape 2 milioane de români îşi vor sărbători onomastica marţi, la praznicul Sfântului Ioan Botezătorul.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanei, este vorba despre 1.953.014 români, dintre care 1.296.437 bărbaţi şi 656.577 femei.
Cei mai mulţi sărbătoriţi sunt cei cu prenumele Ioan - 436.873 şi Ionuţ - 366.329.
Lor li se adaugă cei care se numesc Ion - 319.994, Ionel - 131.634, Nelu - 19.867, Ivan - 7.931, Jan - 4.363, Ionică - 4.361, Jean - 3.307 şi Ioniţă - 1.778.
Dintre femei, cele mai multe sărbătorite poartă numele de Ioana - 394.552.
De Sfântul Ioan mai sunt sărbătorite şi cele care se numesc Ionela - 148.488, Oana - 71.757, Ionica - 19.006, Nela - 10.645, Ionelia - 6.752, Jana - 4.665, Ionuţa - 579 şi Onuţa - 133.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
