Deși Clujul a avut parte de o dezvoltare galopantă în ultimii ani, se poate sesiza un element ce nu a pierit niciodată din sufletele oamenilor, dar s-a conservat într-o oarecare măsură, tradiția. Înconjurați de modernitate, pentru mulți cetățeni, apetitul pentru formele arhaice a reînviat
Mărţişorul reprezintă un calendar simbolic, realizat dintr-un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, oferit în dar la data de l martie a fiecărui an.
Un obiect vestimentar roşu, bani în buzunar, vâsc, masa îmbelşugată, dar fără carne de pasăre, mersul cu Pluguşorul şi Sorcova se numără între superstiţiile şi obiceiurile românilor la trecerea dintre ani. Superstiţiile spun că Anul Nou trebuie întâmpinat alături de familie şi prieteni, iar pentru ca în următoarele 12 luni să fim sănătoşi să dansăm în aer liber.
Sfântul Ştefan-Cel Încununat este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudeice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut că fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile Iudaice.
Dragobetele, un zeu tânăr al Panteonului autohton, este după legendă fiul Babei Dochia, reprezentând, în opoziţie cu aceasta, principiul pozitiv. Dragobetele era sărbătorit, în funcţie de zona etnografică, în una din zilele de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie.
Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.