Primăria Cluj-Napoca va plăti aproximativ 5000 de euro daune materiale şi cheltuieli de judecată unui clujean a cărui maşină a fost avariată de un copac căzut.
Multă vreme m-a frământat o întrebare pe care o auzisem, undeva prin anii 2000, de la șeful unei publicații respectabile din Cluj. Vorbeam pe coridor, la o țigară, despre Gheorghe Funar, pe atunci primar la Cluj. Amicul se întreba — la fel ca o grămadă de intelectuali din țara asta — cum e posibil ca un asemenea trickster să existe și să ia parte în mod activ și cu atâta succes la viața politică.
Alin Tişe îi îndeplineşte visul lui Emil Boc şi îi dă stadionul Cluj Arena. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj spune că cea mai bună variantă este ca acest obiectiv să treacă în proprietatea publică a municipiului Cluj Napoca. Nu de puţine ori Boc a declarat că îşi doreşte o administrare comună a Cluj Arena (în contul datoriilor pe care societatea care administrează stadionul o are către bugetul local) şi a Sălii Polivalente.
Modul haotic în care s-a construit în Cluj-Napoca de 20 de ani încoace se vede cel mai bine la periferie. Pe fiecare petic de pământ privat s-au ridicat case mai mari sau mai mici, după posibilităţi. Oamenii nu au ţinut cont de faptul că terenurile nu au utilităţi şi asfalt şi au construit frenetic.
La un pas de faliment, retrogradat în Liga a III-a, lipsit de jucători valoroşi, investitori care nu mai dau niciun semn, “U” Cluj ar putea dispărea de tot. Totuşi, salvarea clubului ar putea veni în urma asocierii a şase universităţi din Cluj cu Primăria Cluj-Napoca, deţinătoarea brandului.
După ani de încercări şi promisiuni, se fac primii paşi pentru reabilitatea Parcului Feroviarilor. Odată cu preluarea terenului, Primăria cumpără şi o clădire depozit cu 36.000 euro. Acum, parcul este în paragină.
