Nu pot patru-cinci milioane de români, angajați și angajatori, harnici și cinstiți, care muncesc și își plătesc toate taxele, impozitele și contribuțiile, să țină în spate toate creșterile de salarii, creșterile de pensii, alocațiile, indemnizațiile și beneficiile.

Ministrul Agriculturii îi ceartă pe români pentru că mănâncă avocado. Florin Barbu, care în primăvară îl invoca nostalgic pe Nicolae Ceauşescu într-un discurs despre stuful din Deltă, spune că ar trebui să mâncăm brânză românească şi roşii, nu avocado şi mozarella, pentru că aşa creşte deficitul comercial.

Situația economică dificilă a țării, care se resimte puternic în buzunare, îi îngrijorează pe români. Mai bine de 70% cred că evoluția economiei românești este mai slabă decât acum un an.

Veniturile românilor au rămas în urmă în condițiile creșterii constante a prețurilor. Practic, inflația galopantă a anulat bruma de bani obținută de oameni după ani de muncă.

Măsura de limitare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază va expira la sfârșitul lui septembrie, iar de luna viitoare românii vor plăti mai mult pentru produsele de bază în condițiile în care Guvernul Bolojan nu vrea să mai prelungească limitarea adaosului comercial.

Fondurl Monetar Internațional avertizează că economia României va crește modest, în timp ce inflația se va menține la un nivel ridicat. FMI a revizuit în scădere la 1% creșterea economică pentru acest an, iar pentru 2026 a redus prognoza de creștere de la 2,8% la 1,4% din PIB.

Deși tăierile realizate de Guvern au provocat nemulțumiri și proteste, fără măsurile fiscale România s-ar fi lovit de o criză bancară și nu ar fi putut evita recesiunea economică.

Măsurile adoptate de Guvern prin primul pachet fiscal pot menține deficitul bugetar la 8% din PIB pe final de an. Însă, pentru dinamizarea economiei sunt necesare „reforme structurale” pentru corectarea sistemului fiscal și eficientizarea aparatului public, avertizează economiștii UBB.