Sport
Răzvan Burleanu, reales președinte al Federației Române de Fotbal, însă contracandidatul său a depus contestație la TAS
Răzvan Burleanu a fost ales președintele Federației Române de Fotbal (FRF), însă, contracandidatul său, Ilie Ștefan Drăgan a contestat candidatura la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS).
Răzvan Burleanu, reales președinte la FRF | Foto: DepositPhotos.com / Fotografie ilustrativă
Președintele în exercițiu al Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a câștigat, miercuri, 18 martie 2026, al patrulea său mandat consecutiv la conducerea FRF, el a fost votat de 258 din cei 263 de membri prezenți la Adunarea Generală de alegeri desfășurată la Casa Fotbalului din Capitală.
În vârstă de 41 de ani, Burleanu l-a învins pe unicul său contracandidat, Ilie Ștefan Drăgan, care a primit doar 5 voturi. Sorin Răducanu, un al treilea posibil candidat, nu a participat la alegeri, dosarul său a fost respins la începutul acestei luni de Comisia de verificare a dosarelor de candidatură pentru funcțiile de conducere din cadrul FRF.
Candidatura lui Răzvan Burleanu a fost contestată în mass-media de mai mulți oameni din fotbal, printre care și Ilie Ștefan Drăgan și Sorin Răducanu. Aceștia au susținut că președintele în exercițiu nu ar fi avut dreptul să mai candideze. Răzvan Burleanu se află la conducerea FRF din 2014 și este la cel de-al patrulea său mandat consecutiv în funcția de președinte al instituției, cu unul mai mult decât prevede statutul federației.
Burleanu a explicat în mai multe rânduri că, deși statutul FRF prevede o limită de trei mandate, regula a fost introdusă în timpul primului său mandat, care nu se ia astfel în considerare.
Răzvan Burleanu, după ce a fost reales președinte FRF: „Stiu foarte bine potențialul pe care îl are fotbalul românesc”
Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, miercuri, după ce a câștigat al patrulea său mandat consecutiv la conducerea FRF, că votul membrilor afiliați arată disponibilitatea acestora pentru modul în care actuala conducere dorește să construiască viitorul fotbalului românesc.
„Vă mulțumesc pentru susținere, dar ceea ce contează cel mai mult este faptul că acest vot arată disponibilitatea dumneavoastră în ceea ce înseamnă modul în care vrem să construim viitorul, în ceea ce înseamnă aceste obiective strategice. Și știu foarte bine potențialul pe care îl are fotbalul românesc. Doar prin această cooperare între noi toți ne putem atinge acest obiectiv. În ceea ce privește procedura de alegeri îmi pare rău că a arătat în felul acesta. Partea aceasta de distracție nu a fost pe agendă (n. red. - referindu-se la scandalul produs de contracandidatul său Ilie Drăgan pentru că nu a fost lăsat să vorbească în Adunarea Generală de alegeri)”, a spus Burleanu în fața membrilor AG a FRF.
Ilie Drăgan, candidat la președinția Federației Române de Fotbal, speră ca Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne să facă dreptate în procesul deschis de el privind dreptul lui Răzvan Burleanu de a candida pentru un al patrulea mandat la conducerea FRF.
Drăgan susține că statutul FRF menționează clar că o persoană nu poate deține mai mult de trei mandate de președinte, iar Răzvan Burleanu l-a câștigat deja pe al patrulea.
„Domnul Burleanu nu este onest, a mințit pe toată lumea. Știe toată lumea, a spus că va sta două mandate la conducerea FRF, după care a trecut la trei, iar acum se pregătește de al patrulea. În regulament scrie foarte clar că nicio persoană nu poate deține funcția de președinte pentru mai mult de trei mandate. Când tu îți depui candidatura, ai trei mandate sau nu ai? Punct. Domnul Burleanu a crezut că nu va candida nimeni, ăsta e adevărul și că el se va sacrifica pentru binele fotbalului românesc. Dar s-a înșelat, iar acum o să mergem la TAS unde sper că va face dreptate privind candidatura dânsului. Nu poți să elimini principiul alternării la putere. E unul dintre principiile promovate de UEFA și FIFA. Președinții UEFA și FIFA au dreptul la doar trei mandate, la fel și în statutul FRF scrie tot trei mandate. Noi vom merge până la capăt să vedem dacă e corectă candidatura. Dacă nici la TAS nu se schimbă ceva ne putem lua gândul de la orice speranță de schimbare în bine a fotbalului românesc”, a afirmat candidatul.
El a explicat că prieteni de-ai săi fac chetă pentru a-l ajuta cu costurile procesului de la TAS. Iar în cazul în care nu va avea bani va lua în calcul inclusiv împrumutul la bancă.
„Noi am solicitat o procedură de urgență la TAS, dar FRF a refuzat. Ei vor să ne judecăm în regim normal și cu trei arbitri. Noi am solicitat un arbitru deoarece pentru trei sunt costuri foarte mari la TAS. E o problemă financiară pentru mine, iar ei s-au bazat pe chestia asta. Dar am oameni apropiați care fac chetă pentru treaba asta de la TAS. Încă nu am făcut împrumut la bancă, dar iau în considerare acest lucru. Cea mai ieftină variantă, cu un arbitru, costă 5-10.000 de franci elvețieni”, a menționat Drăgan.
Răzvan Burleanu conduce Federația Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câștigat alegerile pentru președinție în dauna celorlalți trei candidați: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian și Sorin Răducanu. La momentul respectiv, el avea 29 de ani și devenea cel mai tânăr președinte al FRF.
La scrutinul din 18 aprilie 2018, Burleanu s-a impus încă din primul tur, fiind votat de 168 dintre cei 254 de membri afiliați prezenți la Adunarea Generală. Principalul său contracandidat, Ionuț Lupescu, component al „Generației de aur”, a obținut doar 78 dintre voturile președinților de cluburi și ai Asociațiilor Județene. Pe locul trei s-a clasat fostul fotbalist Marcel Pușcaș, cu 8 voturi, iar pe cel de-al patrulea Ilie Drăgan, fost lector al Școlii Federale de Antrenori, care nu a strâns niciun sufragiu.
La alegerile din 12 aprilie 2022, Răzvan Burleanu a fost unicul candidat, fiind votat în unanimitate de cei 266 de membri prezenți dintre cei 278 afiliați la Adunarea Generală desfășurată la Arena Națională din Capitală.
Răzvan Burleanu s-a născut la 1 iulie 1984, la Bacău. Este fiul unui fost fotbalist al echipelor FCM Bacău și Ceahlăul Piatra Neamț, Gheorghe Burleanu, acesta are peste 300 de meciuri în primul eșalon.
La vârsta de șapte ani s-a înscris la Centrul de copii și juniori al lui FCM Bacău, participând apoi la selecțiile pentru echipele reprezentative de juniori.
De la 14 ani a urmat cursurile Școlii de Arbitri, fiind arbitru până la 19 ani. A urmat cursurile Colegiului Național 'Gheorghe Vrânceanu' din Bacău și Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. La SNSPA a obținut un masterat, iar la Universitatea Națională de Apărare Carol I a urmat cursuri de specializare în domeniul politicilor și strategiilor de securitate. A obținut doctoratul, la SNSPA, în domeniul schimbărilor organizaționale produse în România ca urmare a proceselor instituționale de europenizare.
A lucrat succesiv la: Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României - Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă, Administrația Prezidențială - Departamentul pentru minorități naționale.
A fost președintele Federației Române de Minifotbal (2012-2014), pe care a fondat-o. În 2012, a pus, la Praga, alături de alți reprezentanți ai minifotbalului din Europa, bazele Federației Europene de Minifotbal, fiind votat în unanimitate președinte al acesteia, mandat pe care l-a deținut până în ianuarie 2017. În 2013, la Birmingham, în Marea Britanie, împreună cu ceilalți președinți ai forurilor continentale din întreaga lume și cu alți oficiali din minifotbal, a pus bazele Federației Internaționale de Minifotbal.
La 20 aprilie 2021, Răzvan Burleanu a fost ales în Consiliul FIFA, iar în 3 aprilie 2025 a fost reconfirmat în funcție. Actualul mandat în Consiliul FIFA, valabil până în 2029, îi aduce acestuia și poziția de membru al Comitetului Executiv UEFA.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com
CITEȘTE ȘI:
