Social

Un inginer devenit poliţist face portretele robot ale celor mai căutaţi infractori

Un inginer clujean şi-a lăsat meseria pentru a deveni poliţist, iar în timp s-a specializat în portrete robot. Acum şef al Serviciului criminalistic din Poliţia Cluj, comisarul-şef Alexandru Cânpean a realizat, în 15 ani, peste 1.500 de portrete robot ale celor mai căutaţi infractori.

Comisarul-şef Alexandru Cânpean are 51 de ani şi lucrează în cadrul Poliţiei Cluj din 1992, când a decis să lase slujba de inginer pe care o avea pentru cea de poliţist, că "era mai bine plătită". În timp, şi-a dat seama că îi place să deseneze şi că are o înclinaţie înspre artele frumoase, aşa că s-a înscris la Şcoala Populară de Arte şi, timp de trei ani, a mers zilnic la cursuri unde desena, povesteşte el.

În decurs de 15 ani, poliţistul a realizat peste 1.500 de portrete robot ale celor mai periculoşi infractori.

Primul portret robot l-a făcut în 1993, după o tâlhărie la o casă de schimb valutar

De primul portret robot pe care l-a realizat, poliţiştul îşi aminteşte de parcă s-ar fi întâmplat ieri.

"Era în 1993, avusese loc o tâlhărie la o casă de schimb valutar din centrul Clujului, iar eu trebuia să fac portretul robot al agresorului. Fata care lucra în casa de schimb valutar îşi mai amintea un singur detaliu din timpul tâlhăriei: grosimea pistolului cu care agresorul o ameninţase. M-am chinuit vreo cinci ore să fac acel portret robot şi lucram sub presiunea timpului, pentru că în judeţ se instituiseră filtre peste tot ca să îi caute pe agresori. Inspectorul meu de la acea vreme venea mereu şi mă întreba «Tinere, cum e?». Vă daţi seama cât de stresat eram, eram un tânăr ofiţer pus în situaţia de a realiza pentru prima dată un portret robot", povesteşte comisarul-şef Alexandru Cânpean.

Momentul când şi-a dat seama că este făcut să realizeze portrete robot a fost atunci când a realizat că agresorul, identificat ulterior, arăta exact aşa cum îl desenase el.

"După ce l-au prins colegii mei, l-au adus pe agresor aici, pe holurile Poliţiei. Şi, când l-am văzut, am răsuflat uşurat: era exact aşa cum îl desenasem. Ţin minte că acel bărbat, care era din Republica Moldova, cu trăsături de rus, striga pe aici, pe hol, când a văzut portretul făcut de mine: «De unde aveţi poza mea, cine v-a dat-o?»", spune, zâmbind, poliţistul pentru care programul de realizat portrete robot nu mai are acum niciun secret.

Secretul portretelor robot stă în abordarea victimelor

Comisarul-şef Alexandru Cânpean spune că un realizator de portrete robot trebuie să fie foarte atent atunci când vorbeşte cu victimele sau cu martorii. Asta mai ales că specialistul este chemat la cazuri de pedofilie, viol, omor, tâlhării, iar victimele sau martorii pot fi încă şocaţi de ceea ce au văzut sau li s-a întâmplat.

"E foarte important să nu le pui întrebări sugestive. Trebuie să îi laşi pe ei să povestească, să îşi amintească detaliile. De mărturia lor depinde toată munca portretistului. Expertul nu trebuie să adauge nimic de la el, trebuie să fie foarte exact. De exemplu, ei îţi spun că agresorul era încruntat. De regulă, la tâlhării, la violuri, agresorii au privirea încruntată atunci când atacă. Dar cel care face portretul robot trebuie să ştie că persoana căutată de Poliţie nu e încruntată în permanenţă. Sau dungile orizontale îl fac pe suspect să pară mai gras. Dacă victima îţi spune că era gras atacatorul, dar şi că purta un pulover cu dungi orizontale, tu, ca realizator de portret, ştii că atacatorul nu era chiar aşa gras cum spune victima", dezvăluie Alexandru Cânpean câteva secrete din munca sa de peste 15 ani.

Comisarul-şef îşi aminteşte trei dintre cele mai complexe cazuri la care a lucrat: identificarea unui violator în serie din judeţul Vâlcea, a unui criminal din Suceava şi prinderea unui tâlhar la drumul mare, la graniţa judeţelor Cluj şi Bihor.

"Acum câţiva ani, am fost chemat în judeţul Vâlcea, unde exista un violator în serie. Violase zeci de tinere şi avea acelaşi mod de atacare: le aştepta în scara blocului, când fetele puneau piciorul pe prima scară, le bătea pe umăr, în acel moment ele se întorceau, el le arăta un cuţit, apoi le ducea pe malul Oltului şi le viola. Am vorbit cu toate acele tinere şi pe toate trebuia să le duc, în cadrul discuţiei, în acelaşi punct, momentul când agresorul le punea mâna pe umăr şi ele se întorceau. Era singurul moment din care ele mi-ar fi putut spune ceva sugestiv ca eu să pot realiza portretul robot", spune Alexandru Cânpean.

Chemat să intervină în cazul dublului asasinat de la Siret, din 2010

De asemenea, criminalistul îşi aminteşte că, în urmă cu patru ani, a fost chemat în judeţul Suceava să realizeze portertul robot al unui criminal, care le împuşcase pe soţia şi fiica unui "valutist".

Dublul asasinat, petrecut în localitatea Siret, a fost unul tipic de reglare de conturi şi o premieră în România, anchetatorii susţinând la acea vreme că era primul caz în care membri ai unei familii au fost ucişi, ceea ce indica faptul că autorii crimelor au vrut să dea un avertisment dur capului familiei.

Atunci, fiica în vârstă de şase ani şi soţia lui Vasile Hriţcu, cunoscut ca "valutist", au fost împuşcate în cap în locuinţă, iar în uma audierilor s-a creionat ipoteza că ele au fost executate de doi ucrainieni, în acest sens specialiştii lucrând la realizarea portretelor robot.

"Singurul martor pe care îl aveam la dispoziţie era barmaniţa unei cafenele, unde presupusul suspect ar fi băut o cafea înainte de atac. Pe baza detaliilor pe care le-am primit de la acea femeie, am realizat portretul robot, iar agresorul a fost prins", afirmă poliţistul.

Un alt caz i-a rămas bine întipărit în memorie după ce s-a trezit, în ajun de An Nou, cu un cuplu, soţ şi soţie, care au ajuns în biroul său doar în papuci şi cu hainele de pe ei, după ce fuseseră tâlhăriţi la drumul mare, în timp ce se întorceau acasă din străinătate.

"Era un mod de operare pe care îl cunoşteam, diverşi indivizi stăteau pe marginea drumului, la Piatra Craiului, opreau şoferii şi spuneau că au probleme şi au nevoie de ajutor. Odată ce trecătorii coborau din maşină, îi atacau şi îi tâlhăreau. Aşa păţiseră şi tinerii care ajunseseră atunci la mine. Eu aveam bilete cumpărate să merg la Revelion, dar nici pe ei nu îi puteam lăsa în drum. În plus, trebuia să discut cu ei, ca să pot face portretul robot al agresorilor. Le-am dat haine de la mine de acasă şi i-am dus cu mine la Revelion, la restaurantul unde mergeam eu", îşi aminteşte, acum amuzat, poliţistul.

Agresorii în acel caz au fost prinşi pe baza portretelor robot, după aproximativ două luni. "Erau nişte rakeţi din Republica Moldova", spune omul legii.

Experienţa, transformată în suport de curs

Comisarul-şef Alexandru Cânpean a susţinut în 2005 un curs, la nivel naţional, în cadrul căruia i-a instruit pe toţi colegii săi din ţară care realizează portrete robot. Acum nu mai ţine cursuri, dar prin mâna sa tot trec tineri ieşiţi de pe băncile şcolii, care vor să se specializeze în tehnica realizării portretelor robot.

"Acel curs l-am susţinut după ce eu învăţasem deja tot ce trebuia să ştiu în această tehnică. Am lucrat cu psihologi, am făcut un master în Criminalistică, aşa că am zis că nu e rău să îi învăţ şi pe alţii. Încerc să las în urma mea oameni care să ştie cum să facă un portret robot bun. Am la Oradea un băiat foarte bun, am aici la Cluj un coleg mai tânăr pe care l-am învăţat şi care se descurcă foarte bine. Sigur că acum, când Poliţia are o mulţime de baze de date, portretul robot nu mai are importanţa pe care o avea acum câţiva ani, dar este totuşi esenţial", susţine poliţistul clujean.

Omul legii spune că, de când are atribuţii de şef de serviciu, nu mai are timp să participe la toate cazurile de cercetare în teren, dar la cele mai importante şi complexe merge la cercetare la faţa locului, să fie sigur "că se face tot ce trebuie făcut".

Comisarul şef Alexandru Cânpean lucrează în cadrul Poliţiei Judeţene Cluj din 1992, când a fost angajat la Serviciul Criminalistic. A rămas fidel criminalisticii, iar din 2006 este şeful Servciului respectiv.

Reportaj preluat integral de la Mediafax.