Politică

Macovei: Miniștrii nu pot primi o super-imunitate; trebuie să răspundă penal dacă au adoptat acte cu încălcarea legii

Miniștrii nu pot primi o super-imunitate și ei trebuie să răspundă penal dacă au adoptat legi, ordonanțe sau hotărâri de guvern cu încălcarea legii, prin abuz, falsuri, distrugeri de documente sau corupție, consideră europarlamentarul Monica Macovei.

Miniștrii nu pot primi o super-imunitate; trebuie să răspundă penal dacă au adoptat acte cu încălcarea legii Miniștrii nu pot primi o super-imunitate; trebuie să răspundă penal dacă au adoptat acte cu încălcarea legii

"Miniștrii nu pot obține o super-imunitate, ei nu sunt deasupra legii penale. Dacă există indicii, de exemplu, că au elaborat și adoptat un act normativ cu dedicație, primind bani sau alte beneficii, sau au sustras, distrus ori falsificat documente din ministere, trebuie anchetați ca orice alt funcționar public. Nici sustragerea, nici distrugerea de documente, nici corupția nu înseamnă 'oportunitatea' adoptării unui act normativ", declară aceasta, potrivit Agerpres.

Europarlamentarul afirmă că, "nici în prezent, miniștrii și parlamentarii nu pot fi trași la răspundere pentru oportunitatea unui act normativ, pentru decizia politică de a adopta un act". "Nimeni nu a cerut asta. Dar pot fi anchetați dacă au încălcat legea atunci când au adoptat un act normativ. Acest lucru nu trebuie să se schimbe, pentru că ar însemna ca miniștrii să primească o imunitate neprevăzută de nicio lege și inexistentă în vreun stat democratic", adaugă ea.


Monica Macovei arată faptul că "opinia publică așteaptă, pe bună dreptate, motivarea deciziei CCR prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern, ca să vadă cum argumentează Curtea afirmația că DNA și-ar fi 'arogat atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ' și cum explică de ce a nu permis reprezentantului DNA să depună la dosar, potrivit informațiilor din presa centrală, un document actualizat cu cele cinci infracțiuni pentru care existau indicii că au fost comise".

Cele cinci infracțiuni la care face referire europarlamentarul sunt favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.


"Gândim și este normal să ne întrebăm care dintre posibilele infracțiuni constatate de DNA în această anchetă vizează oportunitatea sau decizia politică de a adopta OUG 13/2017", concluzionează Monica

Ultimele Stiri
abonare newsletter