Național
Europa trage un nou semnal de alarmă, ce se întâmplă în spitalele de psihiatrie din România
România este din nou criticată la nivel european pentru modul în care sunt tratați pacienții din spitalele de psihiatrie.
România este din nou criticată la nivel european pentru modul în care sunt tratați pacienții din spitalele de psihiatrie. | Imagine generată cu ajutorul AI
România este din nou criticată la nivel european pentru modul în care sunt tratați pacienții din spitalele de psihiatrie. Un raport recent al Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) scoate la iveală probleme grave: de la agresiuni fizice și condiții improprii, până la lipsa unor reforme reale, în ciuda avertismentelor repetate.
Experții vorbesc despre o situație sistematică, nu despre cazuri izolate. În opinia activistei Georgiana Pascu, România continuă să trateze sănătatea mintală prin internare și izolare, în loc să dezvolte servicii în comunitate, iar reforma este blocată de interese locale și presiuni economice, conform radiocluj.ro.
Limbaj dur, suspiciuni de tratamente inumane
Raportul CPT folosește, în cazul României, un limbaj considerat neobișnuit de sever. Documentul face trimitere directă la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, mai exact la articolul 3, care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante.
Potrivit constatărilor, inspectorii europeni au primit plângeri credibile de la pacienți privind agresiuni fizice, inclusiv loviri, împingeri sau utilizarea unor dispozitive cu electroșocuri.
Exemple din teren, supraaglomerare și condiții inumane
Situațiile descrise nu sunt noi. Monitorizările independente au semnalat de-a lungul timpului probleme grave în mai multe unități medicale. La secțiile de psihiatrie din Târnăveni au fost identificate saloane cu pacienți înghesuiți „pat lângă pat”, în condiții improprii. În Jebel, pacienții ar fi fost ținuți iarna în spații neadecvate, fără condiții minime de confort. Deși au fost luate unele măsuri punctuale, nu este clar dacă acestea au rezolvat problema sau doar au mutat-o în alte unități.
Reformă blocată de interese locale
Una dintre cele mai mari probleme rămâne lipsa reformei reale. Deși autoritățile au elaborat planuri și strategii, implementarea lor este limitată.
Potrivit Georgianei Pascu, sindicatele și autoritățile locale se opun schimbărilor, temându-se de pierderea locurilor de muncă sau de diminuarea rolului unor instituții importante la nivel local. Spitalele de psihiatrie și centrele rezidențiale sunt, în multe cazuri, angajatori majori în comunitățile respective.
Sistem bazat pe internare, nu pe sprijin în comunitate
România continuă să abordeze sănătatea mintală într-o logică învechită: internare și instituționalizare, nu servicii comunitare. Specialiștii atrag atenția că soluțiile reale ar presupune dezvoltarea unor echipe multidisciplinare: psihologi, asistenți sociali, facilitatori, care să lucreze direct cu pacienții în mediul lor de viață, nu exclusiv în instituții.
Acces limitat la justiție pentru pacienți
Raportul mai evidențiază o problemă majoră: accesul la justiție al persoanelor vulnerabile. În multe cazuri, plângerile privind abuzurile nu sunt investigate corespunzător, iar pacienții ajung în instanță fără sprijin real. Deși există garanții legale, acestea rămân adesea doar pe hârtie.e
Monitorizarea independentă există, dar este limitată. Puține organizații au resursele necesare pentru a face verificări constante în astfel de instituții, iar cele care o fac se confruntă frecvent cu rezistență din partea autorităților.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
