Monitorul Cartierelor
EXCLUSIV. Interviu cu Sorin Guttman, Project Manager: „Noul proiect redă viață fostei platforme Carbochim și adaugă orașului o suprafață de 14 hectare, care până acum era inaccesibilă comunității”
Proiectul de restructurare urbană a fostei platforme Carbochim promite să redefinească zona de nord a municipiului Cluj-Napoca, prin intermediul unui model inovator de colaborare între sectorul privat și cel public.
Sorin Guttman, Project Manager: „Noul proiect redă viață fostei platforme Carbochim și adaugă orașului o suprafață de 14 hectare, care până acum era inaccesibilă comunității”
Sorin Guttman, Project Manager, a acordat în exclusivitate monitorulcj.ro un interviu în care a vorbit despre stadiul actual și etapele următoare ale proiectului de restructurare urbană a fostei platforme Carbochim, dar și despre beneficiile și noutățile pe care proiectul de reconversie urbană în valoare de 500 de milioane de euro al Iulius Group le va aduce zonei de nord, dar și municipiului Cluj-Napoca.
Redăm în continuare dialogul dintre reporterii monitorulcj.ro și Sorin Guttman, Project Manager proiect de restructurare urbană a fostei platforme Carbochim:
Reporter: Care este stadiul actual al demersurilor în ceea ce privește proiectul de regenerare urbană a platformei Carbochim?
Sorin Guttman: În prezent, ne aflăm într-o etapă finală în procesul de obținere a Planului Urbanistic Zonal, cea de consultare publică. Totodată, ne apropiem de finalizarea unui concept care s-a dezvoltat într-o manieră dinamică, pe măsură ce a evoluat dialogul cu locuitorii, administrația locală, experții din diferite domenii și alți membri ai societății civile. Este important de precizat faptul că PUZ-ul stabilește o serie de parametri maximali privind suprafața construită, iar proiectul se realizează conform cu ceea ce se stabilește prin autorizația de construire, pentru care demersurile de obținere vor începe ulterior. Așadar, există posibilitatea ca unele funcțiuni să nu fie la amploarea din PUZ.
CITEȘTE ȘI
Cluj-Napoca este în top 10 orașe din Europa privind standardele de viață. Cum se dezvoltă viitorul orașului?
Cum spuneam, a fost un concept la care s-a lucrat îndelung, pentru că ne-am dorit, alături de biroul olandez de top în arhitectură, UNStudio, ce realizează acest proiect în premieră pentru România, să înglobăm așteptările și nevoile comunității. A fost un model de lucru nou și pentru noi, dar necesar, pentru că este esențial să oferim Clujului, în general, și sitului cu o istorie industrială importantă, în special, un proiect relevant, de impact. Clujul, oraș din care IULIUS este parte de peste 17 ani, este un centru urban care și-a definit clar preocuparea privind neutralitatea climatică și strategiile concrete privind dezvoltarea sa, astfel că proiectul nu doar că trebuie să se alinieze la acestea, ci să aducă plusvaloare.
R.: Cum va contribui proiectul la transformarea zonei industriale abandonate într-un spațiu vibrant și multifuncțional pentru comunitatea din Cluj-Napoca?
S.G.: Reabilitarea siturilor industriale inactive este o soluție care adresează eficientizarea spațiului de care dispune orașul, inclusiv dintr-o perspectivă sustenabilă, peste tot în lume. Particularitatea proiectului propus de noi, cel puțin la nivel național, este aceea că vom face mai mult decât o reconversie a unui fost spațiu industrial. Asta pentru că am păstrat funcțiunea industrială și nu doar atât, ci am relocat-o și am retehnologizat-o, astfel că uzina Carbochim, cu o istorie de peste 75 de ani, își continuă activitatea într-un format adaptat realității pieței, într-un loc adecvat și după o investiție de peste 5 milioane de euro, care o plasează într-o formă competitivă.
Realitatea este că, la momentul preluării platformei Carbochim, uzina își desfășura activitatea pe mai puțin de o treime din teren, motiv pentru care costurile de operare erau împovărătoare, iar eficiența redusă. A fost de la bun început o prioritate mutarea și modernizarea fabricii.
Soluția pe care o propunem este noul proiect, ce redă viață fostei platforme Carbochim și adaugă orașului o parte semnificativă, de aproximativ 14 hectare, care până acum era inaccesibilă comunității din cauza funcțiunii exclusiv industriale și a formatului de tip incintă închisă.
Este un proiect de reconversie industrială fără precedent, care include, ca premieră în real estate, o componentă culturală și de divertisment semnificativă, cu un centru dedicat artelor performative și sală de spectacole operate în parteneriat cu mediul cultural local, centre interactive de divertisment pentru toate vârstele, spații care încurajează sportul și interacțiunea socială, o varietate de experiențe și evenimente în aer liber. Proiectul acesta a fost gândit pentru a fi deschis către Someș și a le oferi oamenilor posibilitatea de a se bucura de conexiunea cu râul, dar nu oricum, ci într-un context verde, dintr-un parc amenajat astfel încât să pună în valoarea acest atu natural. În total, sunt propuse pentru amenajare peste 5,2 hectare de spații verzi, incluzând și malul Someșului, dar și o infrastructură prietenoasă cu pietonii și bicicliștii care să lege parcurile deja amenajate în zonă și cele două maluri. Pistele de biciclete amenajate pe partea dreaptă de Someș reprezintă implementarea unei solicitări venite din partea comunității.
Apoi, avem o funcțiune dedicată shoppingului, cu branduri care vor veni în premieră în regiune, concepte noi pentru întreaga piață, magazine pe care clujenii le cer și le așteaptă de multă vreme, restaurante internaționale, fresh market dedicat producătorilor locali, care își vor oferi produsele într-o manieră interactivă, dar și servicii care sunt necesare în fiecare zi. La momentul la care suntem acum cu parteneriatele pentru acest proiect, cred că proiectul va fi la nivelul așteptărilor publicului în materie de branduri și mix de servicii oferite. Tot parte din proiect avem și o componentă office, acolo unde credem că vom atrage companii de prestigiu și, implicit, vor fi generate oportunități de dezvoltare pentru tineri și nu numai.
Atât experiența pe care IULIUS o are în dezvoltarea și operarea unor proiecte mixed-use, dar și conceptul noului proiect, unul cu focus pe natură, cultură și divertisment, ne face să fim siguri că zona de nord, în plină dezvoltare, va beneficia de un pol de atractivitate urbană, în care vrei să fii prezent, să muncești, să te bucuri de noi experiențe și să te relaxezi.
R.: Care sunt obiectivele și beneficiile proiectului în ceea ce privește standardele de viață în orașul Cluj-Napoca?
S.G.: În primul rând, vorbim despre relocarea unei industrii de producție, care vine la pachet cu efectele specifice, dintr-o zonă în expansiune rezidențială și mult prea aproape de centrul orașului, în locații noi, adaptate activității, într-o zonă al cărui caracter industrial continuă.
Apoi, avem o grădină urbană creată într-un areal a cărui funcțiune anterioară era industrială. IULIUS are o experiență bogată în integrarea unor suprafețe verzi extinse în proiectele sale. Este suficient să vă uitați la Palas Iași sau Iulius Town Timișoara pentru a înțelege că îi acordăm naturii locul pe care-l merită, în inima proiectelor noastre, pentru ca publicul să se bucure din plin de ea. În cazul noului proiect, propunem amenajarea a peste 5,2 hectare de spații verzi, cu includerea accesului la Someș, pentru care vor fi utilizați peste 700 de arbori, prezenți deja într-o pepinieră găzduită de USAMV, și mai mult de 100.000 de plante decorative.
Avem alături specialiști internaționali care au alocat sustenabilității un loc prioritar. De la selectarea materialelor, care să fie durabile și eficiente, la principii de reziliența la schimbările climatice, inclusiv prin capacitatea de a gestiona volume mari de precipitații, până la proiectare care sprijină biodiversitatea și include natura, gestionarea deșeurilor, soluții de diminuare a amprentei de carbon și de generare de energie verde. Toate acestea definesc nu doar experiența din interiorul proiectului, ci au efect multiplicator, la nivelul orașului, aliniindu-se la politicile de neutralitate climatică.
Beneficiile sunt, evident, și de ordin economic, cu un impact direct la bugetul local și al statului, fiind o investiție de o asemenea amploare, dar și indirect, prin crearea de locuri de muncă și oportunități de dezvoltare, prin atragerea de noi companii, prin aportul la atractivitatea investițională în zonă, prin parteneriate care se dezvoltă cu diferite alte medii, dincolo de cele de business, cum ar fi cel cultural sau educațional.
Iar ca obiective, m-aș rezuma la cel principal, acela de a reda comunității o fostă zonă industrială ca parte din viața orașului, în care oricine să se poată regăsi, să îi fie utilă într-o manieră sau alta, să susțină trendul de dezvoltare a orașului, să ofere acel sentiment de incluziune și apartenență.
R.: Cum ați implicat comunitatea și specialiștii din diverse domenii în procesul de dezvoltare a conceptului proiectului?
S.G.: Comunitatea a fost implicată încă de la inițierea dezvoltării conceptului. Și consider că este firesc să se întâmple așa, pentru că îți dorești să investești responsabil, cu impact, așa că doar raportat la nevoile reale poți face asta. Iar barometrul cel mai sincer sunt locuitorii, cei cărora li te vei adresa. Pe platforma dedicată proiectului – www.partedincluj.ro – am încurajat locuitorii să ne transmită așteptările lor, ceea ce-și doresc de la proiect. Am avut deschis acest dialog online în mod constant și am primit peste 10.000 de mesaje și opțiuni exprimate cu privire la funcțiunile pe care proiectul ar trebui să le aibă. De la ele am pornit în dezvoltarea conceptului, demers în care am adus alături specialiști de top, așa cum sunt arhitecții UNStudio, birou de arhitectură care și-a pus amprenta în arhitectura din întreaga lume și care, la rândul lor, au cooptat experți din cele mai variate domenii, de la biodiversitate, peisagistică și sustenabilitate, până la structuriști, cei care au analizat fluxurile de vânt, gradul de însorire etc.
CITEȘTE ȘI
Compania IULIUS continuă să investească în Cluj–Napoca și să contribuie la dezvoltarea orașului - VIDEO
Ne bazam pe realitate și pe profesioniști în ceea ce facem, motiv pentru care ne-am consultat cu numeroși reprezentanți ai societății civile, am lucrat împreună cu specialiști locali din domenii variate pentru studii detaliate, de la teme arboricole și de patrimoniu, până la cele ce vizează parametri de sustenabilitate, și am identificat soluții inspirate din așteptările locuitorilor, exprimate în diferite contexte.
Cercetările realizate recent în rândul locuitorilor ne indică faptul că proiectul răspunde așteptărilor locuitorilor și că este un demers pe care comunitatea îl susține, ceea ce ne oferă încrederea că vom putea reda o parte a sa orașului, sub o formă la care, într-o manieră sau alta, comunitatea a contribuit semnificativ.
R.: Ce impact economic și social estimați că va avea proiectul de regenerare urbană asupra comunității din Cluj-Napoca?
S.G.: Estimăm că proiectul va genera crearea a peste 6.000 locuri de muncă, atât în componenta office, cât și pe cea de retail. La o asemenea investiție, entitățile economice atrase în proiect sunt de ordinul sutelor, ceea ce înseamnă impact economic direct și indirect. Apoi, în perioada lucrărilor de construire ar urma să fie implicați peste 2.000 de angajați și sute de companii din domenii conexe. Genul acesta de proiecte au un impact cu efect multiplicator, pentru că dincolo de contribuţiile directe de milioane de euro la bugetele locale şi de stat, economic vorbind, atrag investiţii generatoare de venit şi de oportunităţi care se traduc în nivelul de trai.
La nivel social, vorbim de crearea unui pol de atractivitate, cu un caracter experiențial, cu amprentă culturală, artistică și de interactivitate socială. Cred că cei care participă la sutele de evenimente de toate tipurile pe care le organizăm în Iulius Parc au o imagine asupra atractivității sociale. Apoi, sunt investițiile în grădina urbană, în accesibilizarea malului drept al Someșului, în mobilitatea cu impact pentru toată zona de nord și pentru toate mijloacele de deplasare, în aducerea de funcțiuni de maximă utilitate aproape de locuitori, toate acestea definesc un impact social.
R.: Ce tipuri de funcțiuni și facilități noi aduce proiectul în premieră pentru Cluj-Napoca și pentru regiune?
S.G.: Ca particularități, proiectul propune păstrarea și consolidarea a două clădiri de patrimoniu industrial, menținând astfel din identitatea locului; amenajarea unor zone verzi de peste 5,2 hectare, inclusiv a malului râului Someș, pe care îl tratăm ca element de maximă importanță și atractivitate; un centru de arte performative și o sală de spectacole operate în colaborare cu mediul cultural local; investiții în conectivitatea întregii zone, în corelare cu planurile de mobilitate publică; politici de sustenabilitate și biodiversitate; centre interactive de entertainment pentru toate vârstele; experiențe cinematografice în premieră pentru regiune; branduri și concepte pe care clujenii le așteaptă și care vor veni, la fel, în premieră în regiune în cadrul proiectului; un fresh market de tipul celor din marile orașe europene, unde producătorii autohtoni își vor putea vinde produsele proaspete sau le vor prepara direct în fața cumpărătorilor etc. Toate acestea vor completa funcțiunile mixte, de retail, office, rezidențial și entertainment.
R.: Cum ați abordat conservarea și reamenajarea clădirilor istorice din zona Carbochim în cadrul proiectului?
S.G.: Zona are o istorie aparte, o istorie care vorbește despre vechiul Cluj și pe care nu trebuie să o uităm, ci să o valorificăm. Au fost expertizate toate clădirile de pe platformă, s-au făcut studii independente care au avut o concluzie comună, și anume că sunt două clădiri valoroase din punct de vedere ambiental, patrimonial. S-a realizat un studiu istoric al întregii zone, dar și unul structurat pe parametrii analizați în cazul monumentelor de patrimoniu, de către dr. arh. Szabolcs István Guttmann, un expert în domeniu. Una dintre ele este clădirea administrativă din cărămidă, un reper local cu valoare ambientală, care va fi restaurată și va avea în primă fază rol administrativ. Cea de-a doua este hala cu arcade, care va fi transformată într-un centru de arte performative. Ambele structuri sunt depreciate și necesită investiții semnificative, dar ne dorim foarte mult să le păstrăm în proiect. De altfel, ne-am dorit să păstrăm chiar și mai multe elemente industriale reprezentative, cum ar fi turnurile de evacuare gaze, însă starea lor, de degradare majoră, nu ne-a permis asta. Pe platformă a fost desfășurată, în diferite perioade, o activitate industrială puternic corozivă, care a afectat semnificativ clădirile, ce și așa erau realizate din materiale de o calitate slabă, fiind ridicate în perioada comunistă, când focusul era foarte puternic pe cantitate și mai puțin pe calitate.
CITEȘTE ȘI
Proiectul de regenerare urbană a platformei Carbochim, la un pas de intrarea în consiliul local. Proiectul a fost pus în consultare publică.
R.: Care sunt parteneriatele și colaborările pe care le-ați dezvoltat pentru implementarea proiectului, în special în domeniul cultural și artistic?
S.G.: Clujul este un oraș cu un mediu cultural dezvoltat și foarte activ, recunoscut pentru creativitatea și inițiativele din sfera artistică. Am pus bazele unui parteneriat cu Centrul Cultural Clujean, care se va ocupa de administrarea centrului de arte performative de care vă spuneam anterior. Este o colaborare pe care ne-am dorit-o de când am știut că hala cu arcade va fi păstrată, fiind clar pentru noi că este un spațiu care trebuie valorificat la maximum și deschis tuturor. Din nou, lăsăm experții să administreze acest spațiu, pe cei care știu să îl facă interactiv, să îi dea viață. Latura culturală este semnificativă în identitatea Clujului și trebuie să fie reprezentată în proiect, care va fi o platformă pentru susținerea creativilor locali.
Parteneriate am dezvoltat și cu mediul universitar, pe mai multe direcții, cum ar fi pepiniera găzduită de Stațiunea de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj, acolo unde avem peste 600 de arbori maturi care se aclimatizează pentru a fi aduși în parcul nou creat, care acum funcționează ca un spațiu de studiu aplicat, mai ales pe tehnici rar întâlnite la noi în țară. Specialiștii Universității Tehnice au realizat studiul de trafic și sunt instituții pentru care contextul noii dezvoltări reprezintă o oportunitate pentru susținerea activității lor. Astfel de colaborări ne dorim și de acum înainte. În cazul proiectelor noastre, procesul de dezvoltare a fost studiu de caz pentru specializări extrem de variate, de la arhitectură și arte, la economie și marketing. Suntem convinși că așa se va întâmpla și pentru dezvoltarea noului proiect.
R.: Cum veți asigura accesibilitatea și conectivitatea proiectului la infrastructura existentă a orașului, în special pentru transportul public și pentru bicicliști?
S.G: IULIUS tratează cu atenție problematica integrării proiectelor sale în țesutul urban și a propus mereu soluții menite să simplifice traficul în zonele respective.
Doar ca să vă dau câteva exemple, cel mai recent, la Iași, unde am dezvoltat Palas Campus, cea mai mare clădire de birouri din țară, am creat o arteră nouă, ca parte dintr-o investiție de 4,5 milioane de euro în infrastructura aferentă proiectului. La Iulius Town Timișoara am construit un pasaj subteran, cu două benzi pe sens, pe care l-am donat municipalității. Aceste soluții au devenit rapid parte din oraș pentru că rezolvă problema traficului. Soluțiile de mobilitate alternativă, cu amenajarea de piste pentru biciclete și locuri de parcare dedicate, sunt și ele o prezență firească în proiectele noastre.
Vrem ca accesul oamenilor în zonă să fie cât mai ușor de realizat și tocmai pe acest considerent am mers și în momentul în care am decis alocarea a 29 de milioane de euro pentru lucrări de utilitate publică, prin lărgirea și modernizarea străzilor adiacente, construirea unui pod cu 4 benzi peste râul Someș, vom face două poduri pietonale, se va interveni asupra a 3 intersecții și vor fi construite și 2 sensuri giratorii noi. Peste 700 m de piste vor fi amenajate în interiorul proiectului, pe linia Someșului, și aproximativ 2.500 m pe străzile din proximitate, care se vor putea conecta cu alte piste din oraș. Practic, zona va fi accesibilă indiferent de mijlocul de transport ales. Parte din amenajare face și reabilitarea zonei aferente arealului nostru a Pieței 1 Mai, inclusiv a stațiilor pentru transport public.
R.: Care sunt prioritățile și etapele următoare în implementarea proiectului de regenerare urbană la Carbochim?
S.G.:În implementarea proiectului de reconversie urbană a fostei platforme Carbochim, etapa următoare este obținerea Planului Urbanistic Zonal, iar ulterior a autorizației de construire.
În paralel, desfășurăm și procesul de autorizare pentru dezafectarea construcțiilor degradate de pe fosta platformă, astfel încât să putem demara lucrările de construire. Și acest demers se va realiza cu ajutorul specialiștilor în domeniu, într-un mod responsabil și controlat, respectând toate normele de siguranță și fără a aduce vreun impact asupra comunității și a mediului înconjurător.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
