Economie

Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „Fără a opri imediat deșertificarea demografică, nu va mai rămâne în 20 de ani nimeni care să muncească”

Fără a opri imediat deșertificarea demografică, nu va mai rămâne în 20 de ani nimeni care să se ocupe de convergența internă, de echilibre macroeconomice sau să muncească.

Ionuț Dumitru, președintele Consilului Fiscal, a vorbit într-o conferință organizată la BNR despre trei direcții strategice pe care le are România de urmat pentru o creștere economică sustenabilă: convergența internă, refacerea echilibrelor macroeconomice și  reforma pieței muncii.

Cred că toată lumea știe că avem vreo câteva orașe în 2023 iar restul țării este blocată în anii 2000. Asta este convergența internă. Sau că o economie bazată pe consum de bunuri și servicii importate nu are cum să aducă nici o urmă de echilibru macroeconomic. 

Dar când încep să vorbească finanțiștii despre reforma pieței muncii și demografie înseamnă că România este în picaj. A vorbit de câteva ori profesorul Daniel Dăianu, a vorbit odată apasat guvernatorul Mugur Isărescu anul trecut în mai, acum Ionuț Dumitru trece subiectul pe lista scurtă a direcțiilor de acțiune pentru creștere economică sustenabilă. 

Să lăsăm recensământul deoparte, știm cu toții că nu sunt 19.053.815 români în țară, sunt probabil 15-16 milioane, dar nimeni nu are statistica asta. E mai rău decât de imaginam, dacă ne uităm la patru  evenimente critice, sporul natural negativ, dorința de neoprit a zoomerilor de a pleca din țară, lipsa de “white collar” în industria de prelucrare (asta dacă vrem să industrializăm România ca să reducem din deficite) și iesirea la pensie începând cu 2035 a peste 4 milioane de decreței. 

În 2045, când Ionuț Dumitru va ieși la pensie, dacă vor mai fi 10 milioane de români rămași în țară. Să ne mai gândim la asta. Și ca să oprim deșertificarea, să începem prin a remedia cele 10 puncte de mai jos.

1. 10.000 de căutări / lună în 2022 pe site-urile de specialitate pentru job-uri în străinătate. Nu există date statistice exacte privind numărul românilor din străinătate, sursele guvernamentale estimează că între 5,7 si 8,1 milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate.
2. Conform unui studiu efectuat în 2021 de think-tank-ul ReThink România circa 700 de mii de români – aproximativ 3% din populația țării - își doreau să plece din țară în 2022, tentația pentru a emigra fiind mai mare în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani. 
3. Procentul de NEET (tineri care nu sunt într-o formă de educație, instrucție sau în câmpul muncii) este în 2021 al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, 23%, și mult peste media europeană de circa 15%. Informație proaspată, din 2023, unul din trei elevi nu termină 8 clase primare.
4. Eurostat indică un grad de literație digitală în România de circa 30% în populația generală în 2021, cifră care ne situează pe ultimul loc în UE.
5. În trei ani, 2019-2021, România a pierdut aproape 900.000 de suflete, multe în floarea vârstei și cu putere de muncă. CIA Fact book 2022 ne da pe locul secund în lume la rata mortalității, 15,26% de decese la mia de locuitori.
6. Datele statistice ale ANOFM din august 2022 arată circa 42.000 de locuri de munca disponibile la nivel național. Asta în vreme ce în construcții angajatorii declară că au nevoie de 500 de mii de muncitori, în IT de cel puțin 25 de mii iar în industrie de 50 de mii. 
7. Demn de semnalat ca și caz aparte, România are nevoie de 600 de mii de ingineri pentru următorii 10 ani, conform analizelor Universității Politehnice din București. Facultățile pot produce doar 8 mii pe an, dintre care mulți aleg să plece din țară.
8. Datele dintr-o analiză a PwC efectuată înainte de pandemie, în 2019, arată că România pierde anual din cauza deficitului de personal calificat 3,7% din PIB, circa 35 miliarde de lei. Statistici guvernamentale estimau că se pierdusera în 2017 circa 90 miliarde de lei datorită muncii la negru.
9. Pentru 2022 România a suplimentat până la 100 de mii contingentul muncitorilor din afara UE care să vină să ocupe locurile disponibile în meserii necalificate. Urmează fără îndoială și joburile calificate. Nevoia de muncitori este enormă în UE, Germania are un deficit de 400 de mii de muncitori doar în industrie. După ce intrăm în Schengen, picior de muncitor din afara UE nu va rămâne în România.
10. Peste exact 10 ani aproximativ 4,5 milioane de decretei încep să iasă la pensie - cei care or mai apucă - lăsând piața muncii într-o situație foarte gravă și aruncând sistemul de pensii în colaps.

 Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj

CITEȘTE ȘI:

Opinie. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: „Doamna Ministru Ligia Deca, mediul de afaceri minte cu nerușinare când afirmă că îi pasă de viitorul României”