Artă & Cultură

A murit marea soprană Mariana Nicolesco; în noiembrie urma să împlinească 74 de ani

Marea soprană Mariana Nicolesco a murit la vârsta de 73 de ani, anunţă Opera Naţională Română Cluj-Napoca, într-o postare pe Facebook.

Mariana Nicolesco, sursă foto Facebook Opera Națională Română Cluj-Napoca Mariana Nicolesco, sursă foto Facebook Opera Națională Română Cluj-Napoca

 

„Această seară (vineri – n.r)  ne aduce într-un moment al despărţirii de o stea memorabilă a lumii lirice! Îndureraţi, ne luăm rămas bun de la Primadonna Assoluta: MARIANA NICOLESCO. Descrisă în cuvinte precum Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta sau Diva Divina, Mariana Nicolesco lasă în urmă un univers pe care l-a îmbogăţit nemărginit cu prezenţa sa în această lume", se arată în postarea ONR Cluj-Napoca.


Soprana Mariana Nicolesco s-a născut în localitatea Găujani, judeţul Giurgiu, la 28 noiembrie 1948. A studiat vioara la Şcoala de Muzică din Braşov, ulterior s-a înscris la Secţia Canto a Conservatorului din Cluj-Napoca, ca mezzosoprană.

A câştigat o bursă la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti şi cu Elisabeth Schwarzkopf. Au urmat Concursul Verdi la Busseto, Concursul internaţional de Canto Voci Rossiniane organizat de Radioteleviziunea italiană RAI la Milano, cel mai important concurs de canto din lume la acea dată, începând astfel o remarcabilă carieră internaţională.


Mariana Nicolesco a avut un vast repertoriu muzical, de la stilul baroc la cel contemporan, cu o admiraţie specială pentru stilul belcanto şi pentru compoziţiile lui Mozart şi Verdi. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte pe cele mai importante scene ale lumii.

În 1982, a debutat la Teatrul Scala din Milano, în premiera mondială a operei "La Vera Storia" de Luciano Berio, fiind protagonistă apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri şi concerte. A strălucit în spectacole şi la Metropolitan Opera din New York, la Munchen, Viena, Paris, Hamburg, Roma, Chicago, Barcelona, Dresda, Tokyo, la Festivalul de la Salzburg şi la Rossini Opera Festival de la Pesaro, precum şi la Rio de Janeiro, Pretoria, Caracas, Toronto, San Francisco. Sonorităţile vocii sale au cucerit publicul marilor săli de concert, Carnegie Hall din New York, Royal Festival Hall Londra, Accademia Santa Cecilia de la Roma sau cele de la Amsterdam şi Viena, Marea Sală a Conservatorului din Moscova.


A cântat sub bagheta unor dirijori ca Thomas Schippers, Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Lorin Maazel, Colin Davis sau Alberto Zedda şi a colaborat cu regizorii Luchino Visconti, Franco Zeffirelli, Luca Ronconi, Giorgio Strehler, Jean-Pierre Ponnelle, Patrice Chereau, Jonathan Miller.

La invitaţia Papei Ioan Paul al II-lea, a cântat la Vatican, în Concertul de Crăciun din 1993, vechile colinde româneşti, ascultate de peste un miliard de oameni prin intermediul Mondoviziunii, potrivit Dicţionarului „Membrii Academiei Române 1866/2003".


În ianuarie 1997, a interpretat, în premieră mondială, sub bagheta lui Lorin Maazel, „Seven Gates of Jerusalem", capodopera lui K. Penderecki, dedicată celor 3.000 de ani ai Oraşului Sfânt, partea sopranei fiind compusă pentru vocea sa.

A revenit în România după 21 de ani de absenţă, apărând pentru prima oară în faţa publicului românesc, pe o scenă din ţară, la Ateneul Român, în iunie 1991, cu orchestra simfonică a Filarmonicii "George Enescu", sub bagheta lui Cristian Mandeal. Mariana Nicolesco a oferit, din acel an, concerte extraordinare cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii "George Enescu".


Artista a creat, la New York şi la Bucureşti, fundaţiile internaţionale Ateneul Român. Totodată, a iniţiat, la Brăila, în 1995, Concursul Internaţional de Canto "Hariclea Darclée". Între două ediţii consecutive, artista a oferit laureaţilor competiţiei Cursuri de Măiestrie Artistică - Master Classes. De asemenea, Mariana Nicolesco a organizat în 2003, la Braşov, Primul Festival şi Concurs Naţional de Interpretare a Liedului Românesc.

A primit distincţia „Cetăţean de onoare" al municipiilor Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi Brăila. 

A fost desemnată de revista Capital „Numărul Unu" în topul femeilor de succes din România.

CITEȘTE ȘI:

Spectacol de culori şi lumini la Opera Cluj

Concert-eveniment de Ziua Națională a României la Opera Cluj

Soprana Angela Gheorghiu: „Nu datorez nimic României. Nu am avut niciun spectacol de operă cu excepția licenței care a fost la Cluj în 1990”

Ultimele Stiri
abonare newsletter