Artă & Cultură

Tavanul Sălii Sporturilor din Cluj, PRĂBUȘIT la 2 ore după vizita prim-ministrului României din perioada comunistă. Securitatea a intrat pe fir

Sala Sporturilor „Horia Demian” din municipiul Cluj-Napoca, parte din complexul sportiv de pe Splaiul Independenței, este cunoscută de toți clujenii, însă puțini știu că un incident care s-a petrecut în perioada comunistă a fost ținut ascuns de ochii presei din acea vreme.

Un incident care s-a petrecut în perioada comunistă a fost ținut ascuns de ochii presei din acea vreme/ FOTO: Biblioteca Județeană „Octavian Goga”

 

 


Sala Sporturilor „Horia Demian”, parte a complexului sportiv de pe Splaiul Independenței, este o arenă multifuncțională din municipiul Cluj-Napoca, care a fost dată în folosință în anul 1970. Sala a fost folosită ca bază locală pentru echipele masculine și feminine de handbal și baschet, iar capacitatea sălii este de 3.000 de locuri.

 


Chiar dacă Sala Sporturilor a fost data în folosință în anul 1970 aceasta era clădirea nouă, deoarece la puțin timp după inaugurare, la începutul anilor '60, tavanul s-a prăbușit.

Detaliile despre acest incident au fost ținute ascunse pentru presa din perioada comunistă.


Cine a construit prima Sală a Sporturilor?

Pe amplasamentul Sălii Sporturilor „Horia Demian” a existat o altă sală construită după planurile lui Panaite Mazilu, membru de onoare al Academiei Române.

Inginerul constructor Panaite Mazilu a fost un reputat specialist în rezistența materialelor și în probleme de dinamică.


De numele său s-a legat proiectarea unora dintre cele mai importante clădiri din România, precum Casa Scînteii (actuala Casă a Presei Libere din București) și aeroportul Băneasa. De asemenea, a contribuit la construcția sau consolidarea unor obiective precum Castelul Peleș, Cazinoul din Sinaia, Palatul de Justiție din București, Palatul Parlamentului și podurile rutiere peste Dunăre de la Giurgeni-Vadu Oii și Fetești-Cernavodă. 

Panaite Mazilu s-a stins din viață în data de 21 mai 2015, la vârsta de 100 de ani.⁠


Inginerul constructor Panaite Mazilu/ Foto: monitoruldevrancea.ro

 

Prăbușirea tavanului Sălii Sporturilor, o problemă pentru autoritățile comuniste

Revenind la prima Sală a Sporturilor, la puțin timp de la inaugurarea din 1961, clădirea a fost gazda unei întâlniri cu fostul prim-ministrul al României, Ion Gheorghe Maurer. Acesta a fost în perioada 1961-1974 și cel de-al 49-lea premier/președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale.

Liderul comunist participase în ziua de 15 februarie 1961 la o manifestație ce avusese loc chiar în Sala Sporturilor, iar mulțimea ieșise cu două înainte de prăbușirea tavanului, în sală fiind doar femeile de serviciu.

Arhitectul clujean Sorin Scripcariu, prieten cu inginerul care cunoștea detalii despre incident, Ivantie Crăciun, a declarat reporterilor monitorulcj.ro că proiectul inițial a fost preluat din Franța și adaptat la cele mai moderne norme de construcție din România.

„Știu că a fost o problemă rezultată din adaptarea proiectului care era făcut în Franța la normele de pe vremea aceea din România”, a declarat pentru monitorulcj.ro Sorin Scripcariu.

Geamurile din zona Sălii Sporturilor, sparte în urma exploziei

În urma incidentului, geamurile clădirilor din zonă s-au spart. Arhitectul clujean își amintește că în zona sălii se aflau doar femeile de serviciu când s-a prăbușit tavanul.

„În sală a fost un miting electoral, Clujul era circumscripta electorală 2 și candida la alegeri Ion Gheorghe Maurer și Partidul Comunist organiza alegeri doar că nu aveau concurență. A fost miting electoral, lumea aplauda, frenezie. La sfârșitul conferinței sala s-a golit, iar înăuntru au mai rămas femeile de serviciu. Din cauza vibrațiilor emise de aplauzele oamenilor care au intrat în cupolă au dus la cedarea cheii cupolei și s-a prăbușit la două ore după eveniment (…) Din prăbușirea tavanului s-a creat un suflu și femeile de serviciu nu au pățit nimic, au fost doar suflate. Geamurile clădirilor din zona sălii s-au spart”, a adăugat arhitectul clujean.

Evenimentul a creat tot felul de teorii ale conspirației, care au circulat printre clujeni, unele dintre ajungând la absurd și anume tentativă de asasinare a prim-ministrului Ion Gheorghe Maurer.

Ion Gheorghe Maurer, fostul prim-ministru al României/ Foto: da.wikipedia.org

„Acel eveniment a luat amploare mai ales în contextual în care s-a întâmplat. Mulți au crezut că a fost sabotaj, tentativă de asasinare. Securitatea a intrat pe fir să vadă ce s-a întâmplat, cine a vrut să atenteze. Se putea întâmpla o nenorocire majoră, dar din fericire nu s-a întâmplat (…) S-a găsit până la urmă care a fost motivul. În proiectul inițial din Franța, cheia de boltă era foarte subțire. Normativele din România la acea vreme interziceau ca acestea să fie subțiri de o anumită dimensiune. Într-un cuvânt trebuia să fie mai gros acolo. Inginerii care au lucrat trebuiau să respecte calculele conform normativelor noastre și atunci s-a executat acea cheie de bolt cu o grosime mai mare. Fiind cu o grosime mai mare și-a pierdut din elasticitate”, a transmis Sorin Scripcariu.

„S-a speculat că a fost un atentat”

Arhitectul clujean Virgil Pop de la Direcția Județeană pentru Cultură Cluj își amintește că printre discuțiile din acea vreme s-a speculat și un posibil atentat.

„A fost întrunirea respectivă publică și s-au făcut speculații că a fost pregătit un posibil atentat, dar a fost o pură prostie să crezi așa ceva. Nu existau atentate prin prăbușirea unei bolte. Acolo era o așa-zisă pânză de beton care era la modă după război. Această modă a fost preluată și la noi, dar tehnologia nu era atât de dezvoltată. Și o structură făcută de americani la Berlin s-a prăbușit în anii '50. S-a mai întâmplat ca o pânză de beton să se prăbușească pentru că a fost o bucurie pentru folosirea lor, corespundeau perfect la criteriile care erau la modă în acea vreme și au fost preluate fără să se pună la punct tehnica (…) În vremea respectivă în ziare nu se scria de astfel de evenimente care erau de rușine, adică că s-a făcut o pânză de beton care nu era bună, era un eșec al unui șantier și acest lucru nu apărea în ziare”, a declarat arhitectul Virgil Pop.

După incident, Sala Sporturilor din Cluj a fost reconstruită cu un acoperiș boltit, fără corpul ce acum găzduiește holul prin care se poate intra în tribune, după proiectul realizat de Ion Mircea Enescu. 

 

CITEȘTE ȘI:

Clujul de altădată. Clădirea de Finanțe, primul palat administrativ al Clujului istoric. FOTO

Palatul Urania, clădirea care a găzduit primul cinematograf profesionist din oraș. FOTO

Ultimele Stiri
abonare newsletter