Administrație

Protecții de plastic apără pomii de coasele mânuite prost, dar „julesc” estetic ochii trecătorilor - FOTO

Mii de tuburi de plastic au apărut în jurul trunchiurilor copacilor din Cluj-Napoca. Care e scopul lor și cât au costat?

Protecții de plastic apără pomii de coasele mânuite prost, dar „julesc” estetic ochii trecătorilor. FOTO: Monitorul de Cluj

 

 


9.000 de tuburi din plastic au fost montate la baza trunchiurilor copacilor din muncipiul Cluj-Napoca, cu scopul de a proteja scoarța arborilor de utilizarea coaselor mecanice cu fir, folosite la cositul ierbii. Inelele confecționate din PVC au fost montate la arborii din toate cartierele orașului recent, investiție ce se ridică la aproape 130.000 de lei fără TVA, bani din bugetul local. 

 


„În contextul protejării arborilor plantați pe raza municipiului Cluj-Napoca, se impune realizarea unor tuburi de protecție din plastic rezistent (tip PVC), pentru protecția tulpinilor la arbori plantați în parcuri, scuaruri și pe aliniamente stradale contra vătămării mecanice a scoarței în urma utilizarii coaselor mecanice cu fir. În urma afectării parții bazale a scoarței arborilor are loc pierderea sevei și este o poartă pentru atacul de boli și ciuperci, fapt care contribuie semnificativ la uscarea arborilor afectați. Astfel au fost achiziționate 9.000 bucați apărători de protecție câte 3.000 bucăți pe următoarele dimensiuni 160 mm, 200 mm și 250 mm. Produsele vor fi puse la dispoziție și montate eșalonat în funcție de necesitățile autorității contractante”, a transmis pentru Monitorul de Cluj biroul de presă al Primăriei Cluj-Napoca.

Cât au costat apărătoarele de plastic?

Pentru achiziționarea tuburilor de plastic, Primăria a încheiat un contract în valoare de 129.180 lei fără TVA cu firma SC Paul Flowers SRL, prin achiziție directă.


„În acest sens s-a procedat la studiul de piață a unor oferte și achiziționarea produselor a fost realizată de la firma S.C. Paul Flowers S.R.L. Valoarea estimativă a produsului pentru 3000 bucăți apărători pentru protecția tulpinii arborilor cu dimensiunea de 160 mm este de 38.640 lei (12,88*3000), pentru 3000 bucăți apărători de protecție cu dimensiunea de 200 mm valoarea este de 40.830 lei (13,61*3000), respectiv pentru 3000 bucăți apărători de protecție cu dimensiunea de 250 mm valoarea este de 49.710 lei (16,57*3000). Astfel valoarea totală pentru 9000 bucăți aparători protecție tulpină arbori pe cele trei dimensiuni necesare arborilor de pe domeniul public este de 129.180 lei fără T.V.A, aceasta încadrându-se în pragul prevăzut la art.7 alin. (5) din Legea 98/2016, privind achizițiile publice pentru achiziționarea directă de produse”, se mai arată în comunicatul Primăriei. 

Biroul de presă al Primăriei arată că astfel de suporți există montați și în alte orașe: Oradea, Timișoara, Brașov, București, etc.


Cu toate că protejează copacii de firele coaselor, mai mulți clujeni au sesizat aspectul inestetic al acestor tuburi de plastic, pe rețelele de socializare, unii arătând chiar că este ipocrit din partea municipalității să pretindă că merge într-o direcție „verde”, nepoluantă, montând în același timp bucăți de plastic la baza tuturor copacilor din oraș.

Să privim spre Occident. Cum tratează alte țări problema?

Ecologul clujean Tibor Hartel, profesor la Facultatea de Biologie și Ecologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a arătat că și alte țări folosesc acest sistem sau proceduri asemănătoare pentru protecția arborilor, însă majoritatea au renunțat la amplasarea de noi apărătoare în ultimul deceniu. Motivul: materialul din care acestea sunt confecționate, plasticul, care este extrem de dăunător mediului înconjurător.


„Am citit că ar fi vreo 9.000 de astfel de tuburi, scopul este să protejeze arborii de cositul motorizat, care ar putea răni scoarța arborilor, și așa este. M-am uitat puțin ce se întâmplă în țările vestice, am cerut păreri de la cei cu care interacționez la nivel internațional și ceea ce constat este că nu este nimic în neregulă, din punct de vedere profesional și procedural, cu această practică. Se face și în Germania, în Anglia, în Spania sau Franța, inclusiv mai multe orașe mari din România se pare că fac astfel de lucruri, deci pare că procedural este ceva acceptat în general. Ce este interesant este faptul că atât în Anglia, cât și în Germania și Spania, începe să se recunoască că folosirea tuburilor de plastic ar trebui restricționată, ca și cultură a plasticului”, a declarat Tibor Hartel pentru Monitorul de Cluj

„O tăiere mai rațională, mai «deșteaptă» a ierbii ar putea avea loc, dar uneori, obiceiurile și mentalitățile sunt mai greu de schimbat decât implementarea unei măsuri de acest fel”, a punctat ecologul. 

Pășunatul urban, promovat de țările europene ca alternativă la cosit

Mai mult, profesorul a adus în discuție două practici folosite ca alternativă la cosire de orașe din Europa. Este vorba, pe de o parte, de renunțarea la cositul ierbii (care poate avea efecte benefice, mai ales pe timp de caniculă) și pe de altă parte, de activități reduse, controlate de pășunat urban. Aceasta din urmă este o practică tot mai des întâlnită în țările europene și cu beneficii economice, sociale și de mediu recunoscute la nivel instituțional.

„Nu spunem că plasticul este rău în absolut orice context, dar ar trebui, cât se poate de mult, înlocuit cu soluții mai prietenoase cu natura de a menține vegetația urbană: dintr-o extremă, și anume necositul ierbii, sau necositul în jurul trunchiului, pentru a nu răni arborii și spre cealaltă extremă, unde se aplică, culmea, un fel de pășunat urban. Asta nu înseamnă, evident, să aduci saivanul în centrul Clujului sau mii de miei, nu asta este ideea. Ideea este că, în funcție de context, se încearcă în Vest reintroducerea pășunatului controlat cu diferite animale care să fie acceptabile și socio-cultural, și economic, și instituțional, inclusiv în zonele urbane. Biomasa aia poate fi utilizată și așa. Între cele două extreme, există și acest tub, care este folosit, dar există aceste încercări de a abandona practica. În Vest, în prezent nu mai sunt comune astfel de practici, au fost mult mai comune în trecut, în urmă cu 10 – 15 ani, dar aici e vorba despre context. La noi, în contextul instituțional, cultural curent, probabil că acest pășunat urban nu ar găsi sprijin nici din perspectivă socială, nici din perspectivă instituțională”, a mai arătat profesorul clujean.

CITEȘTE ȘI:

Studiul unui profesor de la Babeș-Bolyai: Iarbă necosită, la umbră 28,87 grade. Iarbă cosită, expusă la soare 60,6 grade

Ultimele Stiri
abonare newsletter