Actualitate

stiridemontreal.com: Criminalitatea în rândul romilor neliniștește Ottawa

67% dintre romii care au intrat ilegal în Quebec în aprilie 2012 au fost acuzați de diferite infracțiuni.

Agenția pentru servicii de frontieră a Canadei (ASFC) a semnalat o rată crescută a criminalității în rândul romilor proveniți din România care solicită statutul de refugiat, conform unui raport obținut de publicația La Presse.

Raportul arată că „această mișcarea ilegală subminează regimul de sistemul de imigrare Canadian și pune populația canadiană în pericol, dat fiind faptul că majoritatea romilor care cer statut de refugiat se ocupă de activități ilegale".


Romii se declară persecutați în România și ajung în Canada via Mexic sau Guatemala, străbat apoi ilegal SUA și trec granița dintre Vermont și Quebec, unde depun cererea pentru statutul de refugiat. Conform ASFC, ei profită de accessul la programele generoase ale Canadei disponibile pentru refugiați.

Conform datelor ASFC, în 2011, un solicitant al statutului de refugiat rom din trei a fost acuzat de o infracțiune. Ultimul eșantion evaluat arată chiar o creștere a activității infracționale: 67% dintre romii care au intrat ilegal în Quebec în aprilie 2012 au fost acuzați de diferite infracțiuni. În același timp activitățile infracționale ale romilor s-au diversificat. Dacă inițial erau specializați în fraudarea de cărți de credit și furturi din magazine, acum s-au lansat în traficul de droguri și de persoane, scrie stiridemontreal.ro.


Studiind cauzele migrației romilor către Canada, Agenția a remarcat că  „eșecul integrării romilor din România în Uniunea Europeană [...] îi împinge pe aceștia către țări considerate mai tolerante, de exemplu Canada”.

Ca răspuns la noul val de cereri de refugiat considerate nefondate de către Ottawa, guvernul a înăsprit procedurile. Începând cu 28 iunie 2012, persoanele care cer statut de refugiat după ce au intrat ilegal în Canada vor fi cazate la un centru de detenție, în cazul în care exista vreo suspiciune de trafic de persoane. Ei vor ajunge în fața unei comisii în maximum 14 zile și apoi din 6 în 6 luni, până la soluționarea dosarului. În tot acest timp vor rămâne în centrul de detenție fără drept la sprijin juridic în primul an. În cazul în care le este acceptată cererea de refugiat, aceștia nu vor avea dreptul la statutul de rezident permanent timp de cinci ani de zile.


 

abonare newsletter